Catacombele Priscilei din Roma

Unii arheologi afirmă că în această catacombă au fost îngropaţi şi Aquila şi Priscila, ucenicii Sfântului Apostol Pavel, ale căror trupuri au fost mutate mai apoi în oraş, pentru a fi scăpate de profanare.

Nobila doamnă Priscila este întemeietoarea cimitirelor săpate pe locul pe care ea l-a donat. Această Priscila se pare că este mama senatorului Pudens. Aici au fost îngropaţi toţi membrii familiei lor, fiul ei Pudens şi fiicele acestuia, Praxede şi Pudenţiana. Potrivit unei inscripţii din catacombă, un hipogeu din aceasta aparţinea familiei senatoriale a Acililor. Istoricii vremii pomenesc un anume Manius Acilius Glabrio, consul în anul 91, care a fost condamnat la moarte de Domiţian, din cauza credinţei în Hristos. Unii arheologi afirmă că în catacombă au fost îngropaţi şi Aquila şi Priscila, ucenicii Sfântului Apostol Pavel, ale căror trupuri au fost mutate mai apoi în oraş, pentru a fi scăpate de profanare. Dintre martirii îngropaţi în catacombele Priscilei, amintim pe fraţii Felix şi Filip, care au fost martirizaţi sub Diocleţian, împreună cu mama lor Felicita şi încă cinci fraţi ai lor: Alexandru, Marţial, Vitalie, Silan şi Ianuarie. De asemenea, mulţi papi au fost îngropaţi aici: Marcellin (296-304), Marcel (308-309), Silvestru (314-335), Liberiu (352-366), Siricius (384-399), Celestin (422-432) şi Vigiliu (537-555).

La etajul superior este aşezat ansamblul cel mai important al catacombei. Cubiculum-ul Velatei (Înveşmântata) este decorat cu picturi din a doua jumătate a secolului al Ill-lea, reprezentând oranta (rugătoarea). Mai multe fresce o reprezintă în poziţie de rugăciune, cu mâinile ridicate. Faptul că apare de mai multe ori, i-a determinat pe cercetători să creadă că acesta era simbolul comunităţii creştine rugătoare, al Bisericii. Se găseşte aici şi o capelă greacă (Capella Greca), importantă prin picturile antice care o împodobesc.

Despre câteva fresce din această capelă, care reprezintă femei înveşmântate (velata), unele participând la frângerea pâinii (probabil diaconiţe), altele cu mâinile ridicate în rugăciune, se credea că au fost realizate în jurul anului 200, dar unii cercetători sunt de părere că e posibil ca picturile să fi fost realizate în secolul I, mai ales că veşmintele lor aparţin acelei perioade. Marea nişă a Fecioarei cu pruncul şi profetul Valaam care indică o stea reprezintă cea mai veche icoană a Maicii lui Dumnezeu în Occident (230-240).

În hipogeul Acililor (la origine a fost o cisternă de apă) sunt expuse inscripţiile familiei. Mai târziu, în faţa momântului Sfinţilor Martiri Felix şi Filip, papa Silvestru a ridicat o bazilică.

(Arhidiacon Sebastian Serdaru, Catacombele romane, pp. 49-50) 

Ultimele din categorie