Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita

Locuri de pelerinaj

Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita

    • Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita
      Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita / Foto: pr. Silviu Cluci

      Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita / Foto: pr. Silviu Cluci

    • Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita
      Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita / Foto: pr. Silviu Cluci

      Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita / Foto: pr. Silviu Cluci

    • Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita
      Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita / Foto: pr. Silviu Cluci

      Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita / Foto: pr. Silviu Cluci

    • Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita
      Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita / Foto: pr. Silviu Cluci

      Ansamblul clădirilor Mănăstirii Stavronikita / Foto: pr. Silviu Cluci

Asemenea unei fortăreţe deasupra căreia stăpâneşte turnul de apărare, Stavronikita este alcătuită dintr-o curte înconjurată de clădiri cu două, trei sau patru etaje.

Arsanaua mănăstirii este deosebit de pitorească. Este o clădire cu două etaje, ce are la parter o cameră un tavan boltit, special pentru bărci. Cele două clădiri de piatră, din partea dreapta a potecii ce urcă spre mănăstire, găzduiesc generatoarele mănăstirii şi un atelier de tâmplărie. Mai sus, aproape de mănăstire, se găsesc cimitirul şi Paraclisul Sfântului Dimitrie.

Intrarea în mănăstire se află în partea de sud. În curtea foarte mică se află Katholikonul închinat Sfântului Ierarh Nicolae. Turnul-clopotniţă se află în corpul de sud-est, în partea dreaptă a intrării. Schevofilachionul este în turn şi în el se păstrează vase, veşminte brodate, cruci, sculpturi şi engolpioane. Biblioteca se află la parterul corpului de nord. Trapeza împodobită de Teofan Cretanul se află la primul etaj al corpului de sud-est şi are deasupra intrării inscripţia 1744.

Înăuntrul mănăstirii se află cinci paraclise: al Sfinţilor Arhangheli (1667), în aripa de sud; al Maicii Domnului sau al Izvorului Tămăduirii (1840), în aripa de sud-est; al Sfântului Elefterie (1840), în aripa de sud-est; al Sfântului Ioan Botezătorul (1546), ctitoria Patriarhului Ieremia I, cu fresce atribuie lui Teofan Cretanul; Paraclisul Sfintei Ana, care se află în turn şi a fost construit între anii 1546-1607.

În afara mănăstirii, la 10 minute de mers, în partea de nord-vest, se află kathisma Sfinţilor Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie şi Orest, ridicată la anul 1785.

Mănăstirea are mai multe chilii, dintre care cele mai importante sunt cea a Sfinţilor Arhangheli şi cea a Sfântului Proroc Ilie ‒ chilie istorică, pe care a cumpărat-o domnitorul sârb Ioan Unglesi (1365-1371) şi pe care a dăruit-o Mănăstirii Simono-Petra. La începutul secolului al XVIII-lea, a fost cumpărată de Mănăstirea Stavronikita. În Kapsala mănăstirea are 34 de colibe. Aproape de mănăstire se află Coliba Sfintei Cruci, unde a trăit şi unde este îngropat ieromonahul rus Tihon (1884-1968), stareţul Sfântului Părinte Paisie Aghioritul.

(Foto) Mănăstirea Stavronikita – bijuterie a arhitecturii athonite

Realizat de