Irineu Mihălcescu a fost o personalitate proeminentă a teologiei ortodoxe române din vremea sa, unul dintre cei mai mari dogmatiști ai Bisericii Ortodoxe Române.

Irineu (din botez Ioan) Mihălcescu s-a născut la 24 aprilie 1874, ca al șaselea copil din cei zece ai unui preot din satul de munte Valea Viei – comuna Pătârlagele, județul Buzău. După școala primară, urmată în satul natal, și doi ani la gimnaziul din Buzău, între 1887 și 1891 a studiat la Seminarul Teologic din Buzău, iar între 1891 și 1895, la Seminarul „Central” din București.

Între 1894-1900, a fost preparator de greacă la Seminarul „Central”. A urmat cursurile Facultății de Teologie din București între anii 1895-1899, pe care a absolvit-o cu lucrarea „Sinodul III Ecumenic din Efes”. După studiile de specializare de la Facultatea de Teologie din Berlin și Leipniz, între anii 1900- 1904, s-a întors în țară și a participat la concursul pentru ocuparea unui post la Facultatea de Teologie din București. S-a impus în fața celor trei contra-candidați prin lucrarea de abilitare „Raportul dintre Religiune și Morală”, fiind numit, în iunie 1904, profesor agregat de Teologie Dogmatică și Simbolică.

În 1908 afost numit profesor titular al acestei catedre. A fost hirotonit preot de patriarhul Miron Cristea, în anul 1923, la parohia Amzei din București. După 13 ani de preoție, în anul 1936, preotul Ioan Mihălcescu a rămas văduv, soția sa, Anastasia, aceasta mutându-se la cele veșnice. În același an, a intrat în monahism la mănăstirea Sinaia, unde a fost tuns sub numele de Irineu, iar apoi ridicat la rangul de arhimandrit. Tot în anul 1936, în timpul patriarhului Miron Cristea, a fost ales arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, hirotonit pe 17 octombrie cu titlul de „Târgovișteanul”, și a fost desemnat să conducă secția culturală a Consiliului arhiepiscopal.

Între 1 noiembrie 1938-,1 noiembrie 1939 a fost locțiitor de episcop al Râmnicului, iar în noiembrie 1939, a fost ales locțiitor de mitropolit al Olteniei. A fost ales mitropolit al Moldovei la 29 noiembrie 1939 și instalat pe 17 decembrie. A păstorit la Iași între anii 1939-1947. Mitropolitul Irineu Mihălcescu și-a desfășurat ultimii ani de păstorire în contextul instaurării regimului comunist în România. Unele dintre aspectele privitoare la viața sa în această perioadă sunt la stadiul de necunoscută sau de ipoteză care așteaptă sursele documentare care să o confirme sau să o infirme.

Retras la mănăstirea Agapia la 16 august 1947, mitropolitul Irineu a trecut la cele veșnice la 5 aprilie 1948, după mărturia documentelor păstrate la arhiva Centrului eparhial Iași și după inscripția de pe piatra de mormânt.