Viaţa Sfântului Apostol Irodion

Socotind că a murit, l-au lăsat şi s-au dus, dar Sfântul Apostol Irodian s-a ridicat şi a continuat să îi ajute pe Apostoli şi cu darul lui Dumnezeu rămânând viu, a propovăduit după aceea Cuvântul Domnului în Roma, împreună cu Sfântul Apostol Petru.

Sfântul, slăvitul şi întru tot lăudatul Apostol Irodion (numit şi Herodion sau Rodion), era de neam din Tarsul Ciliciei şi se numără printre cei 70 de Apostoli. El a fost rudă cu Sfântul Apostol Pavel (Romani 16, 11) şi episcop în Neoparţia, unde a suferit mult din cauza evreilor nu înainte de a fi convertit pe mulţi din elini pe care i-a întors prin sfânta lui învăţătură, la Hristos.

Urându-l evreii, au năvălit asupra lui împreună cu slujitorii de idoli şi l-au muncit tare, căci unii îl băteau pe Sfântul Irodion, unii cu pietre îi sfărâmau gura, iar alţii cu lemne îl loveau peste cap. După aceea cu un cuţit a fost lovit, fiind ca şi mort scăldat în sânge.

Socotind că a murit, l-au lăsat şi s-au dus, dar Sfântul Apostol Irodian s-a ridicat şi a continuat să îi ajute pe Apostoli şi cu darul lui Dumnezeu rămânând viu, a propovăduit după aceea Cuvântul Domnului în Roma, împreună cu Sfântul Apostol Petru, despre care Sfântul Apostol Pavel scria în Epistola către Romani: „Închinaţi-vă lui Irodion, ruda mea”.

După mărturia lui Metafrast, el a fost decapitat odată cu Sfântul Apostol Olimp în Roma, pe când îl ajutau pe Sfântul Apostol Petru, în aceeaşi zi în care a fost crucificat şi Sfântul Apostol Petru la un loc cumulţime de credincioşi. Prăznuirea lui se face la 4 ianuarie împreună cu cei 70 de Apostoli, la 28 martie, 8 aprilie şi la 10 noiembrie.

Erminialui Dionisie din Furna (ed. Sophia, Bucureşti, 2000, pp. 150-151) menţionează doi Apostoli cu acest nume, Irodion şi Rodion, unul trebuind să fie zugrăvit ca un bătrân, iar celălalt ca un tânăr, purtând în mână un sul înfăşurat, însemnul apostoliei.

Citește alte articole despre: sfânt, credinţa, apostol, evanghelie

Ultimele din categorie