Sfântul Arsenie a trăit în vremea împăratului Vasile I Macedoneanul (867–886 d.Hr.), la Ierusalim. Tatăl său era, de asemenea, din Ierusalim, iar mama sa din Betania. La o vârstă fragedă, părinții l-au încredințat uneia dintre mănăstirile de acolo, unde a deprins viața monahală, iar la vârsta de 12 ani a devenit călugăr. Mai târziu, a părăsit Ierusalimul și s-a dus la Seleucia, unde a fost hirotonit preot. Din Seleucia s-a întors la Ierusalim și, de acolo, s-a dus la Constantinopol, unde, sub patriarhul Trifon (928–931 d.Hr.), a slujit ca preot. În timpul domniei succesorului lui Trifon, Teofilact (933–956 d.Hr.), a fost ales episcop de Corfu pentru viața sa foarte virtuoasă. Ca păstor, s-a remarcat prin activitatea sa evanghelică și s-a dedicat în întregime nevoilor turmei sale. Totuși, când Constantin Porfirogenetul (911–959 d.Hr.), din motive necunoscute, a cerut ca demnitarii corfioți să se înfățișeze în capitală, bătrânul Arsenie s-a angajat să rânduiască lucrurile și a mers la Constantinopol. Însă, la întoarcere, a murit pe drum, lângă Corint. Trupul său a fost mutat în Corfu, iar sfintele sale moaște au săvârșit, prin harul lui Dumnezeu, multe minuni.