Sfântul Mucenic Porfirie a răbdat în vremea împărăţiei lui Diocleţian multe munci pentru Hristos, primind bătăi şi răni peste tot trupul şi în căldări a fost ars. La sfârşit, fiind târât de cai sălbatici şi zdrobit prin pietre ascuţite, şi-a dat lui Dumnezeu sufletul lui. Iar trupul lui, luându-se în taină de credincioşi, a fost aşezat în satul ce se numeşte Panghianete.