Mănăstirea Sâmbăta, cunoscută și sub denumirea de Mănăstirea Brâncoveanu, este un așezământ monahal de călugări. Inițial a avut o biserică de lemn, construită în anul 1657, la inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Biserica actuală a mănăstirii a fost construită între anii 1696 - 1707, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Arhitectura bisericii se încadrează în stilul brâncovenesc, stil apărut la sfârşitul secolului al XVII-lea în Ţara Românească. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană. Mai târziu, în anul 1785, mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss. Chiliile au fost și ele distruse complet, iar biserica adusă în stare de ruină. Procesul de restaurare a fost început mult mai târziu, în anul 1926, de către Mitropolitul Nicolae Bălan. Sfințirea a fost făcută în 1946, în timpul regelui Mihai I, el fiind considerat drept cel de-al doilea ctitor al mănăstirii. În cimitirul mănăstirii este îngropat părintele Teofil Părăian. La mormântul său continuă să vină nenumărați credincioși, ca și în timpul vieții, pentru a primi binecuvântare.

Sfinților martiri Brâncoveni, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi!