Sfântul Mucenic Nicon și cei 199 de ucenici ai lui ‒ drumul spre sfințenie

Întors la dreapta credință după ce a primit ajutor într-un război, făcându-și semnul Sfintei Cruci, Sfântul Nicon a ajuns, călăuzit de Domnul, la episcopul Teodosie al Cizicului. Botezat și călugărit, sfântul a ocupat scaunul episcopului, în cele din urmă, și a păstorit 199 de ucenici. Cu toții au fost uciși pentru că au refuzat să se închine idolilor.

Ostaș din Neapole, născut din tată închinător la idoli și mamă cu bună credință, Sfântul Nicon și-a amintit de sfatul maicii sale, ca în vreme de primejdie să își facă semnul Sfintei Cruci. Astfel, în timpul unui război, pe când părea fără scăpare, s-a închinat Domnului și a stat împotriva tuturor. Văzând acest lucru, a plecat la Constantinopol, pentru a căuta un preot care să îl boteze. După opt zile de rugăciune în Hios, i s-a arătat în vis un înger al Domnului și l-a povățuit să meargă la malul mării.

Urcându-se într-o corabie ce îl aștepta, a mers la Teodosie, episcopul Cizicului, care l-a botezat și i-a îngăduit să petreacă în mănăstirea dintr-o peșteră, după care l-a călugărit. Extrem de blând și grabnic la nevoință, Sfântul Nicon stătea toată noaptea la rugăciune și mânca foarte puțin, iar după trei ani episcopului i s-a arătat îngerul Domnului, spunându-i să îl numească pe Sfântul Nicon în locul său, căci avea să treacă la cele veșnice.

Făcând Teodosie întocmai, Sfântul Nicon, ajuns episcop, a luat obștea de 190 de călugări și s-a mutat în Sicilia, ca să scape de sabia barbarilor. Mergând acasă, la mama sa, care avea să își dea sufletul în mâinile Domnului, Sfântul Nicon a fost rugat de nouă ostași să îi ia cu el, așa că aceștia s-au alăturat obștii sale, după ce au primit botezul. Auzind ighemonul Siciliei, după câțiva ani, de episcop și ucenicii săi, i-a bătut fără milă și i-a ucis cu sabia pe toți ucenicii, iar pe Sfântul Nicon l-a întemnițat, gândindu-se cum să îl omoare.

Peste noapte, Sfântul Nicon a avut o vedenie, fiind încredințat că cei 199 de tineri au primit cununa muceniciei și că și el li se va alătura. Cu toate că fusese spânzurat și ars cu foc, tras de cai sălbatici, legat cu obezi de fier și aruncat în prăpastie, Sfântul Nicon rămăsese nevătămat. În cele din urmă, sfântul a fost tăiat și lăsat neîngropat, spre mâncare fiarelor.

Pe ighemonul care l-a ucis l-a ajuns pedeapsa faptelor sale, căci a fost aruncat în râu chiar de caii săi. Trecând un păstor de oi pe lângă trupul Sfântului Nicon, îndată s-a izbăvit de un duh rău, încât minunea a fost spusă tuturor, iar trupul sfântului, dimpreună cu cele 199 de trupuri ale ucenicilor săi, au fost îngropate cu cinste.

Ultimele din categorie