Următoarea întâmplare ne-o povesteşte însuşi părintele Dimitrie Dutco:

O doamnă din parohia noastră – de profesie doctor – suferea de 12 ani de cancer la stomac. Avea continuu stări de vomă şi mirosea atât de urât, încât foarte greu putea cineva să stea în apropierea ei. Se găsea în ultimele ei zile.

Îi luaseră tutela copiilor ei, fusese dată afară de la slujba ei şi soţul ei o părăsise. Însă ea a primit boala ei cu umilinţă, ca o adevărată creştină.

În ultimele ei ore de viaţă, a cerut să i se facă Sfântul Maslu şi să se împărtăşească. Şi minunea s-a făcut!

După ce s-a săvârşit Sfântul Maslu şi bolnava s-a împărtăşit, stările de vomă au dispărut şi încet, încet, a dispărut şi mirosul. Doctorii au asigurat, fiind uimiţi, că s-a făcut bine.

Minunea care urmează i s-a întâmplat unei femei evlavioase, care suferea de scurgeri de sânge şi de aceea nu se putea împărtăşi. Cândva i-au propus să viziteze pe bătrânul părinte Ieronim Simonopetrul (1871-1957), la Sfânta Biserică a Înălţării din Atena. A alergat într-adevăr la el şi l-a găsit. Era în timpul Marelui post.

- Să vă pregătiţi să vă împărtăşiţi în Joia Mare, i-a spus bătrânul.

- Şi dacă o să am scurgere de sânge? a întrebat aceea.

- Dumneavoastră să vă duceţi, iar păcatul să cadă asupra mea.

După Sfânta Împărtăşanie femeia aceasta nu a mai avut scurgerea niciodată.

(Minuni şi descoperiri din timpul Sfintei Liturghii, Editura Egumeniţa, 2000, pp. 121-123)