Angina pectorală – avertisment al unei inimi bolnave

Numită angor pectoris, este una dintre cele mai frecvente boli cardiace, ca formă clinică a cardiopatiei ischemice. Apare pe fondul unei insuficienţe coronariene cronice, din cauza dezechilibrului survenit brusc între nevoile miocardului de a primi sânge şi oxigen, faţă de capacitatea arterelor coronare de a asigura o circulaţie sanguină normală.

Angina ar putea fi considerată un avertisment al unei inimi bolnave sau a unor leziuni la nivelul arterelor coronare, cu pericol de evoluţie spre infarct miocardic.
Cauza principală a declanşării anginei este îngustarea arterelor coronare, care provoacă o irigare sanguină deficitară a musculaturii inimii (ischemia miocardului), cu lipsa cantităţii necesare de oxigen pentru funcţionarea normală a muşchiului inimii.
Se apreciază că 90-95% din cauzele stenozării sau obliterării coronarelor revine aterosclerozei.

Îngustarea, organică sau spastică, a arterelor coronare este consecinţa unei depuneri în interiorul acestora a plăcilor de colesterol „rău” – LDL (ateromatoză) şi a trigliceridelor. Analizele de sânge arată valorile care devin periculoase:
- colesterol seric total – peste 200 mg/dl;
- colesterol rău – LDL – peste 160 mg/dl;
- colesterol bun –HDL – sub 45 mg/dl;
- trigliceride – peste 170 mg/dl.

Arterele devin rigide, cu diametrul redus, iar muşchiul inimii îşi va modifica structura morfologică. Toate acestea diminuează aportul de sânge şi de oxigen spre miocard, ducând la instalarea aterosclerozei sau formarea unor cheaguri de sânge pe artere sau vene.

Alţi factori pot fi: tahicardia paroxistică, hipertiroidism, anemie, muncă fizică în exces (mai ales pe vreme rece), act sexual, stres şi emoţii puternice, diabetul zaharat, intoxicaţii grave, anemia, reumatismul, obezitatea, tabagismul cronic şi nivelul crescut de trigliceride şi alte grăsimi care înfundă coronarele. În aceste condiţii, inima solicită mai mult oxigen pentru muşchiul cardiac. Apariţia crizelor este favorizată de o serie de alţi factori, care trebuie evitaţi: treceri bruşte la temperaturi extreme (geruri sau arşiţă), eforturi fizice şi intelectuale intense, suprasolicitări la alergări în forţă (ex. după vehicule), mersul în forţă pe distanţe mari, urcarea scărilor, ridicarea de greutăţi, mese copioase cu exces de alcool şi tutun, stres şi stări psiho-afective şi emoţionale (supărări, decese în familie, divorţuri, detenţie, vizionarea unor competiţii sportive sau a unor filme de groază).

Dacă angina apare numai după un efort fizic, nu este necesară schimbarea stilului de viaţă. Există însă persoane care au accese frecvente, chiar în timpul activităţilor de rutină sau în repaus, cazul fiind foarte grav.

În sinteză, se poate spune că riscul de angină pectorală este posibil la bărbaţii cu vârsta de peste 55 de ani şi la femei de peste 65 de ani, la persoane obeze şi supraobeze, sedentare, persoane cu hipertensiune arterială, nivel ridicat de colesterol, bolnavi de diabet zaharat şi boli renale, fumători. Se află în risc şi persoanele cu antecedente familiare de boli cardiovasculare premature. Atacurile nocturne pot să apară la scăderea bruscă a tensiunii arteriale şi după spasmele provocate de coşmaruri în vise şi stări psiho-afective.

(Viață sănătoasă și tinerețe prelungită prin medicină naturistă, vol. 1)

*Materialele de pe acest site au caracter informativ. Înainte de a începe orice fel de tratament naturist trebuie să faceți un test de alergie la tipurile respective de produse. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră, înainte de a începe o cură sau un tratament naturist.

De la același autor

Ultimele din categorie