Turla bisericii este situată deasupra pronaosului și are două caturi ce alcătuiesc o încăpere de păstrare și ascundere a obiectelor de preț bisericești (tainița). Deasupra acestei încăperi este locașul clopotelor, cu ferestre mari.

Interiorul bisericii este alcătuit dintr-un pridvor, un pronaos îngust cu turla clopotniță deasupra, un naos fără abside laterale, acestea fiind înlocuite prin nișe puțin adâncite în arc și absida larg dimensionată, în semicerc, a altarului. Toate încăperile sunt boltite.

Biserica nu este pictată, dar se preconizează pictarea ei în viitorul apropiat. Catapeteasma este obișnuită, fără sculpturi, vopsită în bleu și parțial poleită, cu frumoase registre de icoane ale sfinților proroci, apostoli și ale praznicelor împărătești, icoane împărătești și ale hramului bisericii vechi (în stânga) și ale acesteia noi (în dreapta), cu uși împărătești și diaconești sculptate și poleite.

„Ferice însă-acela ce las-o mângâiere”

În partea stângă a pronaosului se află un arcosoliu cu mormântul vornicului Alecu D. Sturza (1803-1848), tabloul acestuia pictat pe pânză, ciuruit de gloanțele unui ostaș sovietic, iar deasupra mormântului, pe perete, epitaful săpat în piatră, scris de prietenul său Costache Negruzzi.

Iată versurile:

„Nemernice străine, dacă cumva vei trece

Pe lângă-această mută și tristă piatră rece

Oprește-te și pleacă privirea spre pământ;

Căci într-acest mult falnic, întunecos mormânt

Cununa României – de moarte secerată –

E pentru veșnicie aice îngropată!

Patriotism, blândețe, amor religios,

Tot ce în lumea asta e mare și frumos,

Cu Alexandru (Alecu) Sturza în groapă stau închise...

Așa ne-arată Domnul că toate-s numai vise;

Că un om nu ia cu sine când se preface-n lut

Decât recunoștința binelui ce a făcut.

Ferice însă-acela ce las-o mângâiere

în inimi sfâșiete de jale și durere;

Un nume scump și dulce vrednicii lui soții

Și pildă de virtute iubiților săi fii!”

Deasupra criptei se află un tablou mare, care înfățișează pe Grigoraș D. Sturza, tatăl domnitorului Mihail Sturza (adăugat anacronic după o pictură originală de la începutul secolului al XVIII-lea, aflată la Ruginoasa, ce zugrăvea doar celelalte trei personaje); Safta Paladi, soția logofătului Sandu I. Sturza, acesta și sora lui, Nastasia, călugărită Natalia. În dreapta a fost așezat tabloul Mitropolitului Veniamin Costachi.

Din pronaos ajungem în turnul-clopotniță urcând 42 de trepte ale unei scări din lemn de stejar. Sus, trei clopote (unul mare și două mici), dintre care unul de la 1781, din vechea biserică, vestesc oamenilor începerea sfintelor slujbe de la Miclăușeni.