blândețe

De ce vin unele încercări în viața noastră?

Mai înainte ca Dumnezeu să îngăduie o încercare, a căutat să-i îndrepte pe oameni cu blândeţe, dar aceia nu au înţeles şi de aceea El a îngăduit ispitirea.

Care sunt virtuțile mântuitoare?

Dar noi suntem păcătoşi. Cum să fii tu cu păcate şi să judeci pe fratele tău? Uită-te întâi la bârna ta şi pe urmă judecă pe fratele tău! Judecă pe-ale tale întâi şi nu trebuie să judeci tu păcate străine.

Pentru rugăciunea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Sfântul Nicolae vine în ajutorul mănăstirii

Pe când era stareţ, a venit pitarul mănăstirii şi l-a înştiinţat că s-a isprăvit făina. Iar el a răspuns: „Să avem nădejde la Maica Domnului şi la Sfântul Ierarh Nicolae şi nimic nu ne va lipsi”. Apoi, intrând în chilie, a căzut la rugăciune înaintea icoanei protectorului său. În ceasul acela a sosit la arhondaricul mănăstirii un car cu boi încărcat cu făină. Erau doi oameni necunoscuţi, trimişi cu această milostenie de stăpânul lor, care, după ce au descărcat povara, îndată au plecat. 

Ieroschimonahul Sava Popescu, un duhovnic ales al monahismului românesc

În anul 1895, Cuviosul Sava este rânduit stareţ în mănăstirea de metanie. Dar, fiind smerit şi iubitor de linişte, după puţină vreme a renunţat la această cinste, alegându-şi tăcerea şi neîncetata rugăciune. Însă, pentru blândeţea şi nevoinţa lui, tot soborul îl iubea şi îl avea de duhovnic. La fel îl căutau şi mirenii, pentru sfat şi mângâiere.

Arhimandritul Timotei, ucenic ales al Sfântului Gheorghe de la Cernica

După moartea stareţului Gheorghe, obştea Mănăstirii Cernica a ales stareţ, la 5 aprilie 1807, pe părintele Timotei ieromonahul. Şi a povăţuit bine sfânta mănăstire 9 ani de zile, făcând multe şi însemnate îmbunătăţiri şi păzind cu sfinţenie aşezământul înaintaşului său. În toamna anului 1807 a primit între vieţuitorii mănăstirii pe tânărul frate Constantin, care avea să devină mai târziu Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica.

Să înlocuim cu rugăciune mustrarea pentru cel care ne supără

Să nu dorim să liniştim, chipurile, pe alţii, dacă noi înşine nu avem liniştea lăuntrică, a sufletului. Pe cel egoist şi încăpăţânat nu trebuie să insistăm să-l smerim prin cuvinte, ci prin rugăciune şi smerenie, căci dacă vom insista, acela se va înspuma, iar noi ne vom obosi, vom transpira şi ne vom mâhni.

Ce ne spun Sfinții Români din biserica nouă a Mănăstirii Pângăraţi?

În lăcașul de rugăciune al Mănăstirii Pângărați, toți sfinții pictați au ceva să-ți spună, fiecare în parte. Iar dacă îți faci timp câteva minute să-i asculți, citindu-le învățătura, cu siguranță vei pleca mai bogat sufletește. Iată ce zice Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec: „Viaţa fără cuvânt mai mult foloseşte decât cuvântul fără viaţă. Căci viaţa chiar şi în tăcere foloseşte, iar cuvântul, chiar şi strigând, supără. Dar dacă cuvântul şi viaţa se vor întâlni, fac o icoană a toată înţelepciunea”.

Să ne ferim de patimi, ca să sporim duhovniceşte

„Să ştiţi, fiii mei, că zavistia, pizmuirea, lăcomia, vicleşugul, mânia, pomenirea de rău şi trufia, acestea nu ştiu să cinstească pe cea plăcută lui Dumnezeu sporire duhovnicească. Patimile acestea rămân ca nişte săgeţi înfipte întru acelaşi blestem al neascultării strămoşeşti.”

Sfaturi pentru preoţi, de la Mitropolitul Andrei Şaguna

„Să se silească fiecare preot a povăţui poporul să părăsească deprinderile rele, să nu facă nuntă în post, să se lase de căsătoriile între rudenii şi să se ferească de cheltuielile zadarnice, de risipa de mâncare şi băutură ce au obiceiul a face cu prilejul nunţilor.”

„Puterea preotului este mai mare decât a îngerilor”

Mila faţă de semenii noştri este cea mai necesară şi mai preţioasă faptă bună pentru mântuirea noastră. Că zice Domnul: Milă voiesc, iar nu jertfă. De aici vedem că mila este mai mare şi decât rugăciunea, căci este fiica dragostei, iar dragostea este Însuşi Dumnezeu. 

Pagini