Căile proniei divine dacă le descoperim ne vor copleși

Cuvinte duhovnicești

Căile proniei divine dacă le descoperim ne vor copleși

Profesorul Mihailo Pupin, celebrul nostru compatriot şi savant din America, ne-a povestit cum vede el pretutindeni în viaţa sa degetul Celui atotputernic din ziua când a plecat din Banat în America şi până astăzi.

Îmi aduceţi la cunoştinţă felul în care aţi observat demult purtarea de grijă a lui Dumnezeu în viaţa dumneavoastră. Aţi văzut-o nu numai în împrejurările grele şi mari din viaţa dumneavoastră, ci şi în întâmplări cu totul mărunte şi aparent neînsemnate. Daţi un exemplu, pe care îl public cu încuviinţarea dumneavoastră. Cineva a vrut să vă „împingă” pe un post mult mai mărunt decât cel pe care îl aveaţi ca medic cu experienţă îndelungată, dar v-aţi îndreptat inima cu rugăciune către Dumnezeu şi în cele din urmă aţi primit un post mult mai mare decât cel la care vă aşteptaţi. Mai daţi şi un alt exemplu, ce poate fi folositor cititorilor acestor „Scrisori misionare”. Vă pregăteaţi să plecaţi la drum împreună cu micuţul dumneavoastră fiu. O oarecare femeie din vecini v-a rugat să-i cumpăraţi pentru copilul ei un paltonaş călduros de iarnă. Fără nici un chef, după multe stăruinţe, aţi primit să-i faceţi acel serviciu. După ce aţi luat calea întoarsă, vremea s-a schimbat pe neaşteptate, răcindu-se, şi copilaşul dumneavoastră a început să tremure de frigul nopţii. V-aţi adus aminte de paltonaşul cel călduros, l-aţi desfăcut şi l-aţi înfăşurat pe copil în el. „Dumnezeule Bune”, aţi strigat atunci, „cât de departe vede ochiul Tău şi cât de mare este mila Ta faţă de noi, nevrednicii!” şi cu recunoştinţă faţă de Domnul, totodată şi cu ruşine faţă de acea mamă, v-aţi întors cu bine. Profesorul Mihailo Pupin, celebrul nostru compatriot şi savant din America, ne-a povestit cum vede el pretutindeni în viaţa sa degetul Celui atotputernic din ziua când a plecat din Banat în America şi până astăzi. La fel şi marele poet, vlădica Niegoş, se simţea mereu „sub înrâurirea tainicei Pronii”. Iar Psalmistul, înşirând toate bunătăţile Domnului faţă de poporul său şi de el însuşi, strigă: Veniţi de auziţi, şi voi povesti vouă, toţi cei ce vă temeţi de Domnul, câte a făcut sufletului meu (Ps. 65,16). Pace dumneavoastră şi casei dumneavoastră.

(Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi vol. 2, Editura Sophia, București, 2008, pp. 79-80)

Citește despre: