De ce te rogi lui Dumnezeu numai în restriște? Prin aceasta pe tine te înjosești, iar pe Dumnezeu Îl jignești. Ziditorul nostru cere de la noi să simțim neîncetat că suntem în fața Lui și să avem neîncetat împărtășire cu El prin rugăciune. Neîncetat rugați-vă. Rugându-te lui Dumnezeu numai atunci când dă peste tine nenorocirea, faci din tine un cerșetor oarecare, iar pe Dumnezeu îl rușinezi, fiindcă Îl chemi, ca pe un pompier, numai atunci când îți arde casa. Hristos ne-a dat dreptul să Îl numim pe Tatăl Lui Tatăl nostru. Ce e mai dulce decât asta? Și ce este mai dulce pentru copii decât a fi în fața părinților? Să ne străduim neîncetat și noi, deci, să fim în fața Tatălui nostru Ceresc cu inima și gândurile și rugăciunile. Rugăciunea noastră în vreme de propășire și bucurie e ca un capital duhovnicesc, care ne folosește la vreme de nevoie și suferință mai mult ca rugăciunea de o clipă făcută când vin zilele de restriște.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, Editura Sofia, p. 266)