Care credinţă de pe globul pământesc cuprinde un adevăr atât de neclintit, preaînţelept şi mântuitor precum credinţa noastră creştinească pravoslavnică, arătată necontenit şi zilnic în faptă? Care credinţă propovăduieşte atâta apropiere a omului de Dumnezeu prin întruparea Fiului lui Dumnezeu şi vieţuirea lui pe pământ cu minunata, atotluminătoarea Lui învăţătură, cu făcătoarele de viaţă slujbe şi Taine, cum sunt renaşterea prin Botez din apă şi din Duhul Sfânt, Mirungerea, împărtăşirea cu Însuşi preasfântul Trup şi Sânge al lui Hristos, spre curăţire, înnoire, luminare, întărire, spre îndumnezeire şi viaţă veşnică? Întru care dintre nenumăratele credinţe de pe pământ binevoieşte Domnul a Se uni atât de adânc, atât de strâns cu omul ca în credinţa ortodoxă la Dumnezeiasca Liturghie, dându-Se pe Sine Însuşi, dând preacuratul Său Trup şi Sânge spre mâncare şi băutură a vieţii veşnice şi spre desăvârşită înnoire a fiinţei omeneşti stricate până în măduva oaselor? Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu întru Mine petrece, şi Eu întru el!... şi Eu îl voi învia pe el în ziua cea de apoi (In. 6,56, 54).

(Sfântul Ioan de Kronstadt, Despre tulburările lumii de astăzi, Editura Sophia, București, 2011, pp. 55-56)