Vrei ca femeia să ți se supună așa cum Biserica i se supune lui Hristos? Poartă-i și tu ei de grijă, așa cum Hristos îi poartă de grijă Bisericii. Și dacă trebuie să-ți jertfești viața pentru ea, să fii făcut bucăți de o mie de ori, să le suferi și să le rabzi pe toate, nu refuza s-o faci. Căci nici măcar așa nu vei face ceva egal cu ceea ce a făcut Hristos pentru Biserică, de vreme ce tu vei suferi acestea pentru cea cu care ești unit, iar Domnul a suferit pentru cea care s-a întors împotriva Lui și L-a nesocotit. Așadar pe când Hristos, nu cu amenințări, nu cu huliri, nu cu spaime, ci multă iubire și blândețe, cu grijă și jertfă a reușit să inspire încredere celei care atât de mult L-a necăjit, așa să faci și tu, așa să te porți cu femeia ta. Dacă nu-ți acordă atenție, dacă te înfruntă cu mândrie, dacă te nesocotește, vei putea s-o îndreptezi prin marea ta purtare de grijă, prin dragostea și bunătatea ta, nu prin mânie și înfricoșare. Doar pe un slujitor îl poți cuminți în felul acesta, sau poate că nici pe el, pentru că se va înfuria degrabă și va înceta să te mai slujească. Pe tovarășa ta de viață, pe mama copiilor tăi, pe temelia oricărei bucurii din familie, nu trebuie s-o îndreptezi cu sălbăticie și amenințări, ci cu iubire și bune maniere.

Ce căsnicie mai e asta, când femeia tremură în fața bărbatului său? Și de ce afecțiune familială se va bucura bărbatul, când trăiește cu o femeie pe care o exploatează ca pe o roabă? Și dacă pățești ceva datorită ei, să nu i-o reproșezi. Nici Hristos n-a făcut așa ceva. „Și pe Sine s-a dat pentru ea”, zice, „ca s-o sfințească, curățind-o...” (Efeseni 5, 25-26)

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Problemele vieții, traducere de Cristian Spătărelu și Daniela Filioreanu, Editura Egumenița, Galați, 2007, pp. 105-106)