Ce ştie copilul despre a „face sex”? Chiar dacă imită gesturile celor mari, de ştiut ştie că aceasta se întâmplă între părinţi şi că aşa se nasc pruncii... E destul. Nu trebuie nici să le dăm explicaţii, nici să le spunem că e ruşine. Aici aş vrea să vă spun un lucru şi mulţumesc lui Dumnezeu că nu l-am uitat: să le spuneţi copiilor şi să vă spuneţi dumneavoastră, ca şi copii, că ce se întâmplă între mami şi tati e lucru sfânt, e nuntă, e lucru binecuvântat. Şi că nu e acelaşi lucru cu ce se întâmplă între tanti şi nenea sau între Ionel şi Ionica, în boscheţi. Aia e altceva. Sunt două lucruri diferite.

Un Părinte spunea că Taina Cununiei face ca actul intim dintre bărbat şi femeie să se deosebească de relaţia sexuală din afara Tainei, aşa cum se deosebesc pâinea şi vinul fireşti de pâinea şi vinul devenite Trupul şi Sângele Mântuitorului în Taina Euharistiei. Prin Taina Nunţii se întâmplă ceva. Aceasta este minunea. Acest lucru trebuie să-l spunem copiilor noştri, chiar când sunt foarte mici. Părinţii ar trebui să le arate copiilor poze de la nuntă, filme video, şi să le spună: „Aceasta este nunta şi nunta nu se termină, că tot ce trăiesc împreună mami şi tati e nuntă şi că atunci când tu ai să faci nuntă, ai să dormi şi tu cu mireasa ta în patul tău. Acum eu dorm cu mirele meu, cu mireasa mea. Tu dormi în pătuţul tău”. Dar să le spunem, chiar dacă au câteva luni.

Ei nu înţeleg discursul, explicaţia, dar pricep şi, mai ales, se simt incluşi în viaţa noastră, se simt rodul acestei iubiri, rodul nunţii noastre. Vor lega întotdeauna taina venirii lor pe lume de Taina Nunţii şi nu de păcat, de „prostii”, cum spun ei. Pentru asta însă ar trebui ca şi în noi, în capul şi în inima noastră să fie limpede ce este nunta şi că ce se-ntâmplă după nuntă este cu totul şi cu totul altceva decât ce se întâmplă sau am dori să se întâmple înainte sau în afara ei. 

(Monahia Siluana Vlad, Meşteşugul bucuriei vol. 2, Editura Doxologia, Iaşi, 2009, p. 68-69)