Cei credincioși sunt izbăviți de ispite
Ştie Domnul a-i izbăvi pe cei credincioşi din ispite. Iar pe cei nedrepţi în ziua Judecăţii a-i păzi ca să se muncească.
Iar pentru smintelile ce se întâmplă ştim pe Cel ce a zis: Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci, cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura” (Matei 7, 1-2; Luca 6, 27) şi celelalte. Dar, ca să ai ajutoare în gând, adu-ţi aminte că dreptul Lot locuia în Sodoma, dar nu s-a dat după mândria şi înverşunarea lor (Facerea 19, 7). Pentru aceea s-a şi mântuit, precum este scris. Căci, cu vederea şi cu auzirea locuind dreptul între dânşii, din zi în zi sufletul lui cel drept cu nelegiuitele lucruri era muncit. Şi mai adaug, zicând: „Ştie Domnul a-i izbăvi pe cei credincioşi din ispite. Iar pe cei nedrepţi în ziua Judecăţii a-i păzi ca să se muncească”, şi celelalte. Deci, să nu avem astăzi înfrânare şi blândeţe, iar mâine neînfrânare şi mândrie; nu astăzi linişte, priveghere şi smerenie, iar mâine griji, somn fară de saţiu, nesupunere şi cele asemenea acestora; nu astăzi lepădare de lume, lepădare de lucrurile cele pământeşti, lepădare de patrie, de prieteni şi de părinţii cei după trup, pentru nădejdea cea spre Domnul, iar mâine ţară şi moştenire să căutăm, ca pe noi înşine întru multe rele să ne cufundăm. Că femeia lui Lot, întorcându-se înapoi, stâlp de sare s-a făcut (Facerea 19, 26). Pentru aceasta şi Domnul ne învaţă, zicând: „Nimeni, punându-şi mâna pe plug şi întorcându-se înapoi, nu va fi îndreptat întru Împărăţia cerurilor” (Luca 9, 62).
(Sfântul Efrem Sirul, Cuvinte și învățături vol. 2, Editura Bunavestire, Bacău, 2008, p. 102)