Cei mai mari dușmani ai căsniciei

Un conflict moderat, dar mai ales bine condus spre clarificarea unor aspecte legate de viaţa familiei şi mai ales spre optimizarea relaţiei, este benefic. Însă, lipsa de control asupra cuvintelor şi gesturilor într-un conflict, poate duce la scindarea relaţiei. Într-un conflict, nu contează cine l-a provocat, care îi sunt cauzele şi cine are dreptate, ci ceea ce este folositor pentru relaţie. De aceea, cel care face primul pasul spre împăcare, dă dovadă de maturitate emoţională şi de o dorinţă mai puternică de păstrare a relaţiei.

John Gottman este profesor la Universitatea din Washington. Acolo a creat un „Laborator al iubirii” (Love Lab), în care invită tinerii aflaţi în prag de căsătorie, dornici să participe la cercetarea lui, la un experiment. Îi roagă să discute 15 minute, după care, cu o precizie de 94%, le poate prezice perioada pe care o vor petrece împreună: zile, săptămâni, luni, ani sau chiar o viaţă întreagă.

Pe lângă faptul că poate prezice durata unei relaţii, Gottman poate aprecia, cu aceeaşi precizie, care cupluri vor divorţa. Indicii sau predictorii unei relaţii defectuoase sunt ceea ce psihologul numeşte „călăreţii Apocalipsei”, adică atitudinile care anticipă conflictul şi separarea. Este adevărat că un conflict moderat, dar mai ales bine condus, spre clarificarea unor aspecte legate de viaţa familiei şi mai ales spre optimizarea relaţiei, este benefic. Însă, lipsa de control asupra cuvintelor şi gesturilor într-un conflict, poate duce la scindarea relaţiei. Călăreţii Apocalipsei, despre care vorbeşte Gottman sunt: critica, dispreţul, indiferenţa (defensivitatea) şi împietrirea.

De obicei, femeile sunt cele care deschid discuţia. Gottman le recomandă acestora să înlocuiască o critică directă, personală, cu o plângere blândă. Adică, în loc de a-şi ataca, verbal, partenerul, să afirme o nemulţumire legată, punctual, de un comportament sau o atitudine a acestuia.

În lipsa controlului, se poate întrezări primul călăreţ apocaliptic: critica. Atunci când aceasta se repetă, duce la sentimentul de dispreţ faţă de partener. Critica şi dispreţul sunt comportamente predominant feminine. De cele mai multe ori, bărbaţii răspund cu indiferenţă, ca şi cum ar fi surzi, iar aceasta, la rândul ei, duce la împietrire sau indiferenţă emoţională faţă de celălalt.

Schema conflictului care conduce la distanţare şi divorţ, este următoarea: un început dur, apariţia călăreţilor Apocalipsei, sentimentul de copleşire (pe care îl simt mult mai apăsător bărbaţii, care au o capacitate mai redusă de gestionare a emoţiilor, în special cele negative), limbajul negativ al trupului (care exprimă ostilitatea şi neputinţa de a gestiona starea conflictuală); încercări nereuşite de împăcare; şi amintirile neplăcute despre cealaltă persoană şi despre relaţie, percepute cu negativism şi fatalism.

Remediile pe care le propune specialistul sunt: un început blând, sub forma unei plângeri pline de căldură şi dorinţă sinceră de îmbunătăţire a relaţiei, din ambele părţi; o atmosferă de apreciere şi respect; asumarea responsabilităţii asupra tensiunii create de către ambii parteneri; un limbaj corporal pozitiv, deschis; negocierea şi compromisul; rememorarea amintirilor plăcute. Acestea din urmă sunt extrem de importante, istoria cuplului fiind considerat un predictor al supravieţuirii lui, întrucât, mai important decât modul în care vorbim sau ne comportăm cu partenerul, este modul în care gândim despre el şi despre relaţia noastră, în acel dialog interior neîncetat.

Cele şapte principii ale unei căsnicii fericite, identificate de Gottman, sunt: dezvoltarea hărţilor iubirii, adică o cunoaştere cât mai adâncă şi sinceră a partenerului; hrănirea admiraţiei şi afecţiunii faţă de acesta, prin cuvinte şi gesturi calde, pozitive; timp şi atenţie faţă de el; capacitatea de a te lăsa influenţat de el; rezolvarea problemelor care pot fi soluţionate şi evitarea discuţiilor care conduc în acelaşi loc (Gottman apreciază că 69% dintre conflictele ce apar într-o familie nu pot fi soluţionate şi de aceea, trebuie pur şi simplu, depăşite, fără a le răscoli); depăşirea blocajelor şi crearea unui sens comun al familiei sau cuplului respectiv.

Într-un conflict, nu contează cine l-a provocat, care îi sunt cauzele şi cine are dreptate, ci ceea ce este folositor pentru relaţie. De aceea, cel care face primul pasul spre împăcare, dă dovadă de maturitate emoţională şi de o dorinţă mai puternică de păstrare a relaţiei.

De la același autor

Ultimele din categorie