Când te rogi fie Domnului, fie Preacuratei Sale Maici, sau îngerilor, sau sfinţilor, roagă-i să-ţi fie mijlocitori înaintea Tatălui ceresc, ţie sau altora, şi atunci consideră cuvintele prin care îţi exprimi cererile, nevoile, ca pe înseşi lucrurile şi faptele cerute şi crede că ai şi obţinut o garanţie sigură că cererile îţi vor fi satisfăcute, prin înseşi cuvintele care desemnează acele lucruri sau fapte.

De pildă, te rogi pentru sănătatea cuiva: ia cuvântul sănătate drept ceva ce există, crede că te afli tu, sau cel pentru care te rogi, din mila şi din atotputernicia lui Dumnezeu, în „posesia“ a ceea ce ceri, fiindcă la Dumnezeu cuvântul poate deveni într-o clipă faptă. Aşa vei primi negreşit ceea ce ai cerut, dacă ai credinţă neclintită. „Cereţi şi vi se va da“ (Matei 7, 7). „Toate câte cereţi rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit şi le veţi avea“ (Marcu 11, 24).

(Sfântul Ioan de Kronstadt, Viața mea în Hristos, Editura Sophia, 2005, p. 394)