Oare Sfanta Liturghie nu este locul unde atât de multe si mari rugaciuni se înalta spre Dumnezeu? Cum ne exprimam dorinta de a primi Duhul Sfânt cum consimtim ceea ce se cere în rugaciuni, daca nu prin smerenia sufletului dar si a trupului? Noi niste pumni de tarâna. Avraam nu sa închinat Sfintei Treimi? Eu sunt de parere ca trebuie în tot timpul Sfintei Liturghii sa se stea în genunchi. Oare Canaaneanca nu I sa închinat Domnului Iisus. Am putea spune ca a fost una din cei care au crezut cu adevarat ca El este Domn si Dumnezeu. Oare acum când avem dovada nestramutata ca întradevar El este Dumnezeu sa nu îngenunchem când ne rugam Lui??? Ce sunt eu, care îndraznesc sa cer atâtea Lui Dumnezeu. av^nd nerusinarea de a sta în picioare. Eu suntfratele Lui? Eu care în tot minutul pacatuiesc? Oare acuma când razmerita a început sa nu îngenunchem? Eu zic ca ar trebui sa umblam în genunchi, daca si asa ne rugam necontenit. Când zi de zi sunt omorâti crestini, ne mai punem întrebarea, daca sa stam în genunchi sau nu. Oare ce ne costa?
Deunazi a venit o prietena la mine fiind foarte obosita si zbuciumata. Avea probleme. I-am zis sa facem Paraclisul Maicii Domnului si a fost de acord, dar a spus ca ea sade asa ca e obosita. A început rugaciunea direct, fara rugaciunile începatoare si am oprit-o. Cum sa lase ce este mai important. A spus ca i-a zis Parintele, daca este obosita, nu-i musai sa fac rugaciunile începatoare. Dar cum adica? Ne-a facut Dumnezeu fara cap? Aceasta a zis ptr îndaratnicia ta, fiindca te-ai plâns. Dar rugaciunile începatoare sunt cele mai importante si nici nu dureaza mult. Am facut rugaciunea dupa rânduiala si ce sa va spun, ca Doamne miluieste, nu numai ca a îngenunchiat, dar a facut si metanii. Si plina de o bucurie nemarginita, spunea ce usoara se simte.
Eu sunt de parerea ca, la Canoanele ecumeninice sa tinut mai mult seama de Parintii care se nevoiesc mult, pentru a le da un ragaz sa se reface, bucurându-se în acelas timp de Ziua Duminicii. Dar noi care nu îngenunchem atât de mult, fiind ocupati cu multe probleme si neaavând posibilitatea sa îngenunchem oricând si oriunde, de ce sa nu o facem la Sfânta Liturgie.

Adi, într-adevăr sunt unele canoane care reglementează acest lucru însă ele trebuie privite în context zilelor noastre. Permite-mi să reiau un răspuns de-al meu la un comentariul legat de canoanele despre care este vorba, de la celălalt articol pe această temă. Deși e cam lung, sper să îți fie de folos.

Dumnezeu să te binecuvinteze!

pr. Andrei

„Sinodul Trulan (sinod local) prin canonul 90 (îl voi reda integral la final pentru a nu fi greu de urmărit firul logic al expunerii) rânduiește ca de sâmbătă seara și până duminică seara următoare să nu se stea în genunchi în biserică.

Însă, trebuie să ai în vedere câteva nuanțe:

1. În comentariul său la acest canon părintele arhidiacon doctor Ioan N. Floca (unul dintre cei mai mari, dacă nu cel mai mare canonist al Bisericii noastre) afirmă: „Canonul dispune în ce chip și când se cuvine a îngenunchea în biserică, oprind îngenuncherea în zilele de duminică, cu motivarea că numai neîngenunchind duminica se cinstește Învierea lui Hristos. Această rânduială însă nu s-a păstrat în Biserică. După rânduiala canonului prezent, ar trebui ca de sâmbătă noaptea până duminică seara să nu se îngenuncheze în Biserică”. Așadar rânduiala aceasta nu a fost însușită total de către Biserică;
2. Te întreb: „Care este pedeapsa pentru neîmplinirea acestui canon?” De obicei canoanele când interzic ceva rânduiesc și o „pedeapsă” pentru cel/cei ce nu le respectă (afurisire, excomunicare mică sau mare, anatematizare). Iată că, spre deosebire majoritate a canoanelor Sinoadelor Ecumenice și ale Sfinților Părinți, acest canon nu „pedepsește” în nici un fel pe cei ce au stat, stau sau vor sta, totuși, duminica în genunchi la biserică. Ce putem înțelege de aici? Eu zic că, în marea lor înțelepciune și iubire de oameni, Părinții Bisericii, au înțeles că acest lucru, deși important, nu este esențial.  Că, deși cinstești Învierea Domnului stând în picioare, nu îi aduci nici un fel de pată sau necinste dacă stai în genunchi. Că dacă un credincios va sta în picioare bine va face dar dacă din evlavie se va așeza în genunchi nu va greși și nu va fi osândit pentru asta;
3. Că este așa ca la punctul doi, putem deduce și din canonul 20 al Sinodului I Ecumenic, pe care sunt convins că îl cunoști. Acest canon spune: „Deoarece sunt unii care își pleacă genunchii duminica și în zilele Cincizecimii – pentru ca toate să se păzească în același fel în fiecare parohie, sfântului sinod i s-a părut ca rugăciunile să fie aduse lui Dumnezeu stând în picioare”. Așadar motivul invocat nu este unul teologic (apropos de cinstirea Învierii Domnului) ci mai degrabă unul de uniformitate de manifestare în cult. Că el nu atinge o problemă esențială vedem și din modul scurt în care este formulat. De altfel comentariul părintelui Floca la acest canon este și mai potrivit pentru discuția noastră: „Rânduiala prevăzută de acest canon, deși se va fi menținut timp îndelungat în biserică, totuși nu a supraviețuit până astăzi și ea nici nu prezintă de altfel vreo importanță deosebită.” (No comment!);

[...]

Oare, acesta este cel mai „grav” lucru pe care îl poate face un creștin ortodox?! Oare, Dumnezeu privește la cele din afară înaintea celor din lăuntru?! Oare, până la șederea sau neșederea în genunchi la Liturghie, nu avem alte lucruri pe care trebuie să le punem la punct în viețile noastre, în comunitățile noastre, în bisericile noastre?! Oare, nu sunt multe alte canoane mari pe care le încălcăm în timp ce ne „legăm” de cele mici?! Despre ce vorbim aici?!

Canoanele sunt esențiale pentru viața Bisericii dar ele trebuie citite, interpretate și aplicate nu doar în litera ci și în duhul lor. Așa ne învață Sfinții Părinți! Altfel, riscăm să mergem în iad cu tot cu ele!

Concluzie: Consider că cel care stă în picioare duminica la biserică face bine, iar cel care îngenunchează nu greșește deloc!”

Comentariul complet îl găsești aici: http://www.doxologia.ro/intreaba-preotul/la-sfanta-liturghie-se-poate-sta-genunchi-timpul-crezului

Mihail, pentru că ai comentat și la celălalt articol cu privire la acest subiect (http://www.doxologia.ro/intreaba-preotul/la-sfanta-liturghie-se-poate-sta-genunchi-timpul-crezului) ți-am răspuns acolo și nu voi mai insista și aici (sper că ai citit răspunsul meu pentru Laurențiu).

Cel mult, dă-mi voie să îți spun că, înainte de a-i judeca pe preoți, pentru una sau alta, ar trebui să înțelegi că sfintele canoane ale Bisericii noastre, trebuie înțelese, interpretate și aplicate nu doar în litera ci și în duhul lor.

În plus, îți pun în vedere faptul că Biserica are o Tradiție dinamică, care se raportează la sfintele canoane exact așa cum am spus în propoziția anterioară. Unele canoane sunt aplicate întocmai, altele contextualizate zilelor noastre iar altele nu mai sunt atât de folosite. Așa este firesc!

Gândește-te la acestea și poate vei înțelege mai bine „esența Ortodoxiei”!

Dumnezeu să te lumineze!

pr. Andrei

Doamne ajută! Cristi, nu spun nici o minciună! Recitește tot ceea ce am spus și încercă că pricepi „duhul”! Te rog să nu uiți că „litera ucide iar duhul dă viață”!

Cu gânduri bune,

pr. Andrei