Dacă aveţi acest dor de cele cereşti, atunci nimeni nu vă va putea opri. Este bine însă să vorbiţi cu părintele duhovnic, iar apoi să mergeţi la o mănăstire şi să vorbiţi cu stareţa chinoviei. Călugăria înseamnă în primul stagiu ucenicie, veţi fi soră de mănăstire câţiva ani pentru un antrenament la asceză şi pentru a discerne dacă dorul monahal este intens şi adevărat sau doar este o reacţie la un stimul din lume. Călugăria înseamnă renunţarea la lume, la proprietăţi, la avere, stare socială şi carieră (uneori o meserie se poate face şi în mănăstirea, medic spre exemplu), la păcate, prietenii, părinţi, obişnuinţe şi confort lumesc şi ascultarea totală de stareţă, curăţie (de este cazul feciorie) până la moarte, sărăcie de bună voie. Mă rog pentru dumneavoatră să faceţi ceea ce este mai bine pentru a vă mântui. Călugăria este o cale sfântă, un chip îngeresc de renunţarea la lume, pocăinţă neîncetată şi Logodnă sfântă cu Mirele Hristos. Pr. Ioan Istrati