Copilărie furată – un rezultat născut din ambiția părinților

Creşterea copiilor

Copilărie furată – un rezultat născut din ambiția părinților

    • mâna pe caiet
      Copilărie furată – un rezultat născut din ambiția părinților / Foto: Oana Nechifor

      Copilărie furată – un rezultat născut din ambiția părinților / Foto: Oana Nechifor

Poate că, din prea multă dragoste sau o insuficientă cunoaștere a propriilor copii, ori din dorința exacerbată de a fi pe măsura așteptărilor lor, unii părinți își împing copiii peste limite. Astfel, li se face un deserviciu – prin crearea unei imagini false asupra propriei valori, ajungând să trăiască, practic, o viață așa cum și-au dorit-o alții pentru ei.

Viața poate să îți ofere satisfacții pe toate planurile sau, dimpotrivă, numai supărări și regrete. Depinde numai de noi care parte a paharului vrem să vedem. De aceea, pentru mulți, adevăratele valori au fost răsturnate și s-a ajuns la situația în care contează doar câți bani ai, al cui ești și prea puțin, ce știi să faci.

Știrile cu titluri pompoase conțin, adesea, informații despre diverse staruri. Despre viața lor intimă sau despre averea colosală pe care o au. Mulți se înflăcărează și își doresc să fie aidoma lor: frumoși, faimoși, iubiți, bogați. Dar, de cele mai multe ori, acest lucru este aproape imposibil de realizat.

Când tinerii cu aspirații atât de mărețe constată că tot ceea ce și-au dorit nu li s-a îndeplinit deloc sau li s-a îndeplinit mult prea puțin, își îndreaptă atenția asupra copiilor. Astfel, ridicarea acestora pe un piedestal le devine singurul scop al vieții. Ceea ce uită și ar trebui să li se reamintească este faptul că perioada cea mai frumoasă și lipsită de griji a vieții o reprezintă copilăria. Noi, adulții de azi, ne-am bucurat de ea – și nu este corect din partea noastră să îi privăm pe copiii noștri de acest lucru.

Poate că, din prea multă dragoste sau o insuficientă cunoaștere a propriilor copii, ori din dorința exacerbată de a fi pe măsura așteptărilor lor, unii părinți își împing copiii peste limite. Astfel, li se face un deserviciu – prin crearea unei imagini false asupra propriei valori, ajungând să trăiască, practic, o viață așa cum și-au dorit-o alții pentru ei. Stau și mă întreb ce se va întâmpla cu cei care, la un moment dat, nu vor mai fi la fel de apreciați: vor merge mai departe pe drumul trasat sau vor claca, vor abandona, pur și simplu, totul?

Mulți spun că, pentru a ajunge în vârf, trebuie să te sacrifici. Dar depinde de fiecare în ce măsură este dispus să renunțe la propriile dorințe și aspirații pentru a-i bucura pe cei din jur. Cel mai bine este să păstrăm „o măsură în toate”, după cum spuneau latinii, adică să avem grijă ce ne dorim de la copiii noștri și să nu îi condamnăm la o viață pe care nu și-o doresc sau care nu îi reprezintă.

Există copii care au, într-adevăr, talent, iar acesta trebuie descoperit și cultivat, însă există și copii perfect normali, dar percepuți de părinții lor ca fiind geniali. Însă acest lucru doar timpul ni-l va putea demonstra vreodată. Până atunci, fiecare copil are dreptul la o copilărie firească, frumoasă și lipsită de griji.

Îți mai recomandăm și: Lăsaţi copiii să-şi aleagă ce meserie vor