„Secretele” copiilor cu Dumnezeu – experiența personală a credinței

Putem facilita călătoria sacră a cuiva, dar nu o putem parcurge în locul său. Anumite lucruri constituie lianturi secrete între copil şi Dumnezeu. Le putem ghida copiilor formarea religioasă în direcţia în care ştim că ar trebui ea să se orienteze, dar nu putem stabili ce adevăruri sau experienţe îi vor atrage mai mult. Aceasta trebuie lăsată pe seama interacţiunii dintre sufletul copilului şi Sfântul Duh. Dumnezeu îi direcţionează pe calea pe care ar trebui să meargă pentru a deveni ceea ce intenţionează Domnul pentru ei.

Dumnezeu este minunat! Da, aşa este. Dar le-am putea-o spune copiilor noştri de şaizeci de ori pe zi fără ca ei să simtă aceasta în sufletele lor, dacă nu trăiesc continuu experienţe care să le deschidă ochii la realităţile duhovniceşti şi care să le ofere limbajul pe care să construiască ceea ce cunosc deja intuitiv.

Le putem ghida formarea religioasă în direcţia în care ştim că ar trebui ea să se orienteze, dar nu putem stabili ce adevăruri sau experienţe îi vor atrage mai mult. Aceasta trebuie lăsată pe seama interacţiunii dintre sufletul copilului şi Sfântul Duh. Dumnezeu îi direcţionează pe calea pe care ar trebui să meargă pentru a deveni ceea ce intenţionează Domnul pentru ei.

Putem facilita călătoria sacră a cuiva, dar nu o putem parcurge în locul său. Anumite lucruri constituie lianturi secrete între copil şi Dumnezeu. Cu toate acestea, putem şi trebuie să călătorim alături de copiii noştri pe calea spre sfinţenie. Şi putem face aceasta ascultându-L împreună pe Dumnezeu. Meditarea la adevărurile religioase împreună cu copiii a avut asupra mea un efect profund. Nu doar ei explorează adâncimile credinţei, învaţă sau cresc duhovniceşte, ci şi eu împreună cu ei (sau poate eu mai mult decât ei).

(Elizabeth White, Paşi pe calea sfinţeniei – Cum să creştem copii iubitori de Dumnezeu, traducere din limba engleză Doina Rogoti, Editura Sophia, Bucureşti, 2015, p. 36) 

De la același autor

Ultimele din categorie