Bine ai făcut că te-ai pocăit îndată. Dumnezeu a lăsat pocăința spre mântuire. Iar dacă n-ar fi fost așa, nici apostolii nu s-ar fi mântuit, ce să mai vorbim de ceilalți oameni. Cu limba ai păcătuit, cu inima te-ai pocăit. Ai spus o vorbă răutăcioasă împotriva vecinului tău. Parcă ai fi aruncat o scânteie în paie. Tot satul a auzit și a râs. Vecinul s-a necăjit și te-a dat în judecată. Ai plătit mult, te-ai supărat încă și mai mult. Pe tine însuți te-ai supărat. Nu-ți cade greu că te-a dat în judecată, ci-ți cade greu că vecinul tău jignit te pedepsește mereu. Nu vrea să mai stea de vorbă cu tine. Tace și îți întoarce spatele. Ce să faci?

Lasă lucrul în seama lui Dumnezeu și a timpului. Roagă-te Atoatevăzătorului Făcător ca să îi dea bună voire vecinului tău. Și oricând se ivește prilejul, spune vorbe bune despre el, vecinul tău – și așteaptă. Dumnezeu, vorba bună și timpul își vor face lucrarea lor. Și într-o bună zi vei merge iarăși la biserică împreună cu vecinul împăcat.

Iar ca învățătură pentru viitor să îți slujească spusa Mântuitorului: Eu zic vouă că pentru tot cuvântul deșert pe care îl vor spune, oamenii vor da răspuns în ziua înfricoșătoarei judecăți. Oare îți dai seama din ea cum lovește orice cuvânt răutăcios și mincinos împotriva ordinii din univers și îl jignește pe Făcător? Cuvântul bun sau rău pe care îl grăim cuiva fie și în cea mai mare taină este simțit de tot universul și este simțit de Făcătorul simțirii. Sau, dacă o luăm altfel, cum s-ar putea ascunde cuvintele de Cel de Care nici gândurile nu se pot ascunde?

Vechii greci spuneau despre lancea eroului lor Ahile că putea cu un vârf să facă rană, iar cu celălalt să vindece rana. Nu știm cum era cu lancea lui Ahile, dar știm neîndoielnic că acesta este un adevăr în ce privește limba omenească. Cu limba se fac răni și cu limba se vindecă răni. Cu ea binecuvântăm pe Dumnezeu, și cu ea blestemăm pe oameni (Iacov 3, 9).

(Episcopul Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. 1, Editura Sophia, București, 2002,  pp. 139-141)