Cum cred eu în Dumnezeu

Reflecții

Cum cred eu în Dumnezeu

Toate acestea sunt atât de fragile, atât de misterioase, imperceptibile, non-existente... încât mă fac să plâng fără contenire. Fiindcă prin toate Dumnezeu ne surâde.

CREDO

*se dedică lui Rubem Alves, de la care am învățat că Teologia nu este o știință, ci un poem de dragoste.

Cred în Dumnezeu...

… așa cum cred în culorile blânde ale soarelui în amurg, așa cum cred în dansul vesel al luminii de candelă în așteptarea liturghiei, așa cum cred în parfumul sticluței cu nard, așa cum cred în frumusețea unei partituri compuse de Arvo Pärt sau al unui sonet de Shakespeare; în același fel în care cred în gingășia unui copil ce se joacă sub salcâmul înflorit, în același fel în care cred în tandrețea unei priviri care mă învăluie în dragoste.

Toate acestea sunt atât de fragile, atât de misterioase, imperceptibile, non-existente... încât mă fac să plâng fără contenire. Fiindcă prin toate Dumnezeu ne surâde.

Poetul Paul Valéry obișnuia să spună: „Ce ne-am face noi fără ajutorul lucrurilor care nu există?”