Voia Bunului Dumnezeu a fost să scriu această mărturisire despre Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim chiar la împlinirea unui an de când l-am cunoscut. Până la Proclamarea canonizării locale din septembrie 2025 de la Mănăstirea Antim nu am știut nimic despre acest Sfânt Cuvios contemporan, fapt ce mi-a adus multe regrete. Dacă m-ar fi interesat cât de puțin aspectul căutării unui duhovnic care să-mi călăuzească viața, sigur cu ajutorul Sfântului tinerețea mea nu ar mai fi fost petrecută în întuneric și păcate.

Totuși, Sfântul Cuvios Sofian mi s-a descoperit în mod neașteptat. Fiica mea m-a anunțat de frumosul eveniment ce avea să fie la mănăstirea Antim și împreună am participat în seara zilei de 15 septembrie 2025 la slujba Vecerniei și Litiei în cinstea Sfântului, iar a doua zi, pe 16 septembrie am participat la Sfânta Liturghie și la Proclamarea locală a canonizării Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofian. În timpul Sfintei Liturghii, Sfântul mi s-a descoperit în suflet prin simțăminte netrăite niciodată până atunci și nici de atunci până în prezent. Îmi simțeam sufletul răcorit la propriu, adâncul sufletului meu era cuprins de valuri de răcoare. Eram uimită de această stare sufletească în care mă aflam, dar si recunoscătoare Sfântului Sofian că mi-a dăruit aceste trăiri tainice și minunate. Aș fi vrut să vorbesc despre ceea ce mi s-a întâmplat, să scriu, să-mi exprim emoțiile, dar nu am putut...

Cred că așa a dorit Sfântul Sofian să se întâmple: ca la exact un an de la acest eveniment să mă îndemne să mărturisesc. Pe data de 15 septembrie 2026, am participat la slujba Privegherii în cinstea Sfântului Sofian de la Mănăstirea Antim. În timpul predicii de la finalul slujbei, părintele a spus că tare mult și-ar dori ca cei care l-au cunoscut pe Sfântul Sofian să scrie și să lase mărturisirea în cutia poștală a Mănăstirii. Atunci m-am hotărât imediat să scriu această mărturisire.

Deși nu l-am întâlnit în timpul vieții, Sfântul Sofian și-a făcut simțită prezența în mod tainic și profund. Îi mulțumesc pentru că din Rai ne veghează, aude rugăciunea noastră, se roagă pentru noi Sfintei Treimi și Măicuței Domnului și ne răspunde prin binecuvântări neașteptate!

(Olimpia Manolache, 16 septembrie 2026, București)