Ce înseamnă insuficiență cardiacă?

Insuficiența cardiacă este incapacitatea inimii de a asigura o cantitate suficientă de sânge pentru nevoile organismului, sau asigurarea debitului necesar cu prețul unor creșteri simptomatice a presiunilor de umplere a cordului, care duc la apariția semnelor de insuficiență cardiacă.

Care sunt simptomele insuficienței cardiace?

Insuficiența cardiacă se caracterizează prin  lipsa de aer (dispnee), oboseală accentuată care limitează activitatea obișnuită a pacientului: de la activitate fizică uzuală, fără limitări, pacientul ajunge să aibă simptome la eforturi uzuale și chiar simptome care apar în repaus, în cazul  insuficienței cardiace avansate. De asemenea, edemele la nivelul membrelor inferioare fac parte din semnele cardinale ale insuficienței cardiace - apare retenția de lichide la nivelul țesuturilor, se umflă picioarele (popular spus). Mai pot apărea tuse neproductivă, slăbiciune musculară, palpitații, sincope (pierderile de cunoștință), balonare abdominală, lipsa apetitului, dureri abdominale.

Care sunt cauzele insuficienței cardiace?

Insuficiența cardiacă este practic faza finală/terminală a unor boli cardiace, precum:

- infarctul de miocard, cardiopatia ischemică cronică

- hipertensiune arterială îndelungată, netratată

- cardiomiopatii (boli ale mușchiului inimii): moștenite sau dobândite - o cauză frecventă este așa-numita cardiomiopatie toxică, datorată consumului cronic de alcool

- miocardite - inflamație a mușchiului cardiac

- boli valvulare/defecte congenitală: cea mai comună în zilele noastre este stenoza aortică

- tulburări de ritm și de conducere: de ex. fibrilația atrială.

Cum se pune diagnosticul de insuficiența cardiacă?

Pentru a confirma sau exclude diagnosticul de insuficiență cardiacă sunt utilizate investigaţii specifice:

- electrocardiograma: trebuie efectuată la fiecare pacient cu suspiciune de insuficienţă cardiacă;

- ecocardiografia: este cea mai utilizată metodă pentru evaluarea funcției cardiace. Ea oferă informaţii despre anatomia cardiacă, forța de contracție a inimiii, mișcarea pereţilor, funcţia valvulară sau funcția de relaxare (diastolică), care este și ea foarte importantă. La momentul actual există și conceptul de insuficiență cardiacă diastolică;

- o evaluare de rutină a pacienţilor cu insuficiență cardiacă suspectată include analize de rutină, dar și  testarea biomarkerilor cardiaci - în principal a peptidelor natriuretice (BNP, NT-proBNP)  - care ajută la diagnostic în cazurile de insuficiență cardiacă incipientă, dar și la urmărirea evoluției bolii; 

- monitorizarea Holter ECG/24: este valoroasă pentru evaluarea pacienţilor cu simptome sugestive pentru aritmii (ex. palpitaţii sau sincopă) și în monitorizarea controlului frecvenţei cardiace.

La ce tratament să se aștepte pacienții diagnosticați cu această afecțiune?

Tratamentul se imparte în două categorii: medicamentos și invaziv.

Tratamentul medicamentos constă în asocierea diferitelor clase de medicamente pentru îmbunătățirea contracției cardiace, eliminarea retenției de lichide, reducerea tensiunii arteriale, normalizarea ritmului cardiac, scăderea colesterolului. În ultima perioadă, au apărut clase noi de medicamente care și-au dovedit eficiența în tratamentul insuficienței cardiace.

Tratamentul invaziv diferă în funcție de cauza insuficienței cardiace:

- constă în revascularizare miocardică (percutană - plasare de stent sau chirurgicală - prin by-pass) pentru pacienții cu cardiopatie ischemică

- în înlocuirea sau repararea chirurgicală sau intervențională a unei valve cardiace în cazul valvulopatiilor

- implantarea unor dispozitive de tip stimulator cardiac, la pacienții cu tulburări de conducere (ritm cardiac/puls scăzut). O bună parte din pacienții cu insuficiență cardiacă ar trebui să beneficieze de implant de  defibrilator cardiac automat, având în vedere riscul crescut de moarte cardiacă subită prin aritmii amenințătoare de viață.

- terapie de resincronizare cardiacă - se poate de asemenea lua în calcul la anumiți pacienți pentru a  îmbunătăți funcția inimii prin creșterea forței de contracție a mușchiului cardiac, și astfel ameliorarea sau chiar dispariția simptomelor.

Aș menționa că în țara noastră, numărul de astfel de dispozitive cardiace menite să salveze pacienții cu insuficiență cardiacă de la un deces prematur, este mult sub media țărilor europene, și ar trebui să  încercăm să extindem aplicarea tratamentului invaziv tututor pacienților care ar putea beneficia de acesta.

Ca și ultimă soluție în cazul insuficienței cardiacă terminale se ia în calcul transplantul de cord.

Putem preveni apariția insuficienței cardiace?

Da, putem preveni apariția insuficienței cardiace prin tratarea afecțiunilor premergătoare. Așa cum am menționat anterior, insuficiența cardiacă este de fapt evoluția naturală, stadiul final al diverselor patologiilor cardiace.

Un sfat final, vă rugăm!

Să încercăm să prevenim insuficiența cardiacă, nu o să o tratăm! Putem reuși prin tratamentul adecvat al afecțiunilor cardiace, prin adresarea la timp la medicul cardiolog și respectarea indicațiilor terapeutice.

***

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427

Interviul în format AUDIO îl puteți asculta AICI.

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: https://www.facebook.com/providenta/