Puterea rugăciunii se găsește nu în înfățișarea exterioară, ci în conținut, în duhul ei. Străduiți-vă să trăiți rugăciunea! Este exact ceea ce trebuie. (...)

Cineva l-a întrebat pe un pustnic: „Cum să stau la rugăciune?”. Și acela i-a răspuns: „Să stai ca la Judecată, cu privirea ațintită la buzele Domnului, Care în următorul moment – așa să crezi – va pronunța ultima sentință pentru tine: „Vino la Mine!” sau „Pleacă departe de la Mine!”. Și să strigi: „Doamne, miluiește!”.

Cred însă că Rugăciunea lui Iisus este cea mai bună sau mai puternică rugăciune pentru orice situație, numai că nu trebuie s-o rostim mecanic, fără simțire, ci cu participarea minții și a inimii.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Călăuzire către viața duhovnicească, traducere de Preot Victor Manolache, Editura Egumenița, pp. 64-65)