Organismul nostru produce căldură, în primul rând ca rezultat al proceselor metabolice (a transformărilor care se produc în interiorul fiecărei celule a organsmului). Atunci când o persoană simte că i s-a făcut frig, inconştient apare tremuratul, care furnizează organismului un supliment de căldură, dar, pentru a creşte producerea de căldură în organism, trebuie să creştem activitatea fizică. De exemplu, atunci când aşteptăm un mijloc de transport în comun, este recomandat să nu stăm pe loc.

Atunci când este frig, organismul nostru activează sistemele de reducere a pierderilor de căldură. Astfel, se produce vasoconstricţie la nivelul pielii. Prin contracţia muşchilor ataşaţi firelor de păr se produce reducerea suprafeţei pielii şi creşterea eliminării de sebum, ceea ce are rol în reducerea pierderilor de căldură. Din cauza vasoconstricţiei, pielea devine palidă, iar celulele pielii sunt foarte slab irigate, ceea ce explică apariţia deshidratării celulelor. Atunci când bate vântul, deshidratarea celulelor pielii se accentuează şi astfel pielea capătă aspect uscat sau chiar poate crăpa (mai ales la nivelul mâinilor şi buzelor). Pentru a ne proteja de aceste efecte ale frigului este recomandat ca în zilele friguroase să purtăm căciulă, mănuşi şi fular.

Persoanele vârstnice prezintă o capacitate redusă de a percepe intensitatea frigului. La aceasta se adaugă funcţionarea defectuoasă a mecanismelor de conservare a căldurii, deci organismul unei persoane vârstnice nu are capacitatea de a reduce eficient pierderile de căldură.

Multe dintre bolile asociate, cum ar fi insuficienţa cardiacă, infecţiile pulmonare, traumatismele cerebrale, hipotiroidismul, sunt factori care pot contribui, suplimentar, la scăderea temperaturii corpului, atunci când este frig.

De aceea, temperatura din încăperea de locuit trebuie să fie între 18°C şi 20°C. În cazul temperaturilor sub 18°C, organismul persoanelor vârstnice nu reacţionează prin apariţia tremuratului, pentru a produce suplimentar căldură. Persoanele vârstnice pot să nu-şi dea seama că temperatura scăzută din cameră poate determina, treptat, scăderea temperaturii corpului lor. Pe măsură ce temperatura corpului scade apare o stare de oboseală, o stare de slăbiciune, apare apatia (o stare de indiferenţă faţă de ceea ce se întâmplă în jur) şi scade capacitatea de coordonare a mişcărilor. În perioada rece, la fel ca şi în perioada caldă, este necesar ca organismul să fie foarte bine hidratat.

Pentru o bună hidratare este necesar să se consume lichide la fiecare 2 ore interval. Multe persoane au convingerea că prin consumul de lichide foarte fierbinţi pot contribui mai repede la încălzirea organismului. Dacă lichidele sunt foarte fierbinţi pot provoca leziuni la nivelul mucoasei bucofaringiene, de aceea se recomandă ca lichidele consumate să fie calde. Cei cărora nu le plac ceaiurile, le sunt recomandate supe, laptele cald sau cacaua caldă, dar nu cafeaua. Cafeina din cafea sau din alte băuturi determină efect vasoconstrictor.

La persoanele vârstnice, o temperatură adecvată în camera de locuit (18-20°C), o bună hidratare şi evitarea consumului de băuturi alcoolice sunt factori care ajută organismul în lupta cu frigul.