cunoașterea de sine

Tu știi care este sensul vieții tale?

Asistenta socială se duce, de pildă, să mângâie o fe­meie de 35 de ani cu cancer, care are şi trei copilaşi. Ce să-i spună? Dacă această mamă nu va fi ajutată să înţeleagă sensul adânc al vieţii, deznădăjduieşte, deoarece se gândeşte ce se va întâmpla cu copiii. Aceeaşi deznădejde ce-o are mama, o are şi asistenta socială, dacă n-a înţeles ceva mai înalt, sensul duhov­nicesc profund. Dacă nu există mai întâi o întocmire mai profundă în sinea ei, nu poate ajuta corect, ast­fel încât să vină mângâierea duhovnicească la celă­lalt.

O greșeală gravă a părinţilor, care afectează copilul pentru toată viața

Atunci când copilul a fost învăţat că aşa este strivit egoismul şi că atunci când se adună şi se închide în sine, când se anulează pe sine, acest lucru este considerat smerenie, atunci când a fost lovit în felul acesta, a trăit şi s-a făcut mare aşa, ca adult trăieşte având în suflet nu smerenia adevărată, ci starea complet contrară, care este egoismul. La alţii, acest egoism se manifestă cu sentimente de inferioritate, de timiditate şi cu neatenţie şi neglijenţă în viaţă. În alte cazuri, se manifestă prin agresivitate, ca şi când toţi oamenii sunt împotriva lor şi abia aşteaptă să-i facă rău, ca şi când toţi oamenii nu altă treabă decât să fie împotriva lor.

Fiecare dintre noi este o mare taină

Ce poate reda în afară poetul din poezia ce se află în el? Ce poate nota compozitorul din armoniile ce inima lui, sufletul, urechea lui le aude neîncetat şi undeva adânc în fiinţa lui, el le fredonează înfiorat? Nimic sau aproape nimic, mare parte din lumea noastră zace nedescoperită, necunoscută nici de noi în întregime.

Omul ‒ între îndumnezeire și cădere liberă

Pe om trebuie să-l priveşti cu cel mai înalt respect, dar şi cu adâncă compasiune, cu încredere, dar şi cu prudenţă, ca pe un copil ce e în stare oricând de cele mai senine drăgălăşenii, însă şi de greşeli ireparabile.

Cunoaşterea de sine – o smerire de bunăvoie

Eul profund, persoana, subiectul cel adevărat strigă după ajutor de sub ruinele vieţii mele.

Provocările relației cu părinții cărora le este greu să admită maturizarea propriilor copii

Am putea constata că simple amănunte – cum ar fi vorbitul tare la telefon, datul televizorului la maximum, obiceiurile alimentare diferite – repetate în timp, creează o stare de iritare reciprocă, o permanentă confruntare pentru impunerea propriilor obiceiuri şi par să intre în contradicţie cu afecţiunea dintre părinte și copilul ajuns adult, afecțiune de care ambii erau atât de siguri până în prezent.

Cum să-L cunoști pe Dumnezeu?

Mântuirea nu vine altfel decât dacă oamenii, în libertatea lor, doresc acest lucru. „Iubiți pe vrăjmașii voștri”, iată în ce constă vindecarea vieții istorice și mântuirea pentru veșnicie. Cel care a cunoscut iubirea față de vrăjmași L-a cunoscut pe Domnul Iisus.

Cea mai mare fiară este sinea noastră

Dacă am vedea ce izbucnește din noi și ce gândește mintea noastră, atunci am conștientiza că suntem mereu vinovați față de Dumnezeu și că-L mâhnim neîncetat.

Adevărata dezvoltare personală este desăvârşirea

Una dintre dorinţele noastre de viaţă creștină e să fim mai buni. În copilărie, când nu ne ascultam părinţii, când loveam un coleg, când spărgeam un geam, iar acum, când ne certăm cu partenerul de viaţă ori ne înfuriem pe copii, tot mai găsim în adâncul nostru regretul că nu suntem un pic mai buni de-atât, asta fiind valabil de la a nu-i mai răni pe cei din jur, la a le facilita o viaţă cât mai bună, pe cât ne stă în putinţă.

Dezvoltarea atenției interioare a copiilor

Concepţia potrivit căreia viaţa interioară a copiilor trebuie să fie în mod constant plină de fantezii ridicole şi simulări de tot felul este o concepţie greşită, ca şi aceea conform căreia adulţii trebuie să le alimenteze mereu asemenea închipuiri pentru a le dezvolta imaginaţia şi creativitatea.

Pagini