Prin Taina Cununiei se săvârșește ceva ce altfel, prin puterile omenești, nu s-ar putea săvârși. Acest moment, când se reface - pe cât este cu putință între limitele lumii căzute - această unitate dintre bărbat și femeie, această integritate a a-tot-omului despre care se vorbește la începutul cărții Facerii. Acesta este un moment de o colosală însemnătate. Acest moment, când cei doi, întrucât s-au îndrăgit unul pe celălalt, pot deveni un singur trup, adică nu numai un singur trup fizic, ci și o singură realitate duhovnicească, care include și deosebirea de suflet, și pe cea de duh. (Mitropolitul Antonie al Surojului)

 

(Cum să întemeiem o familie ortodoxă: 250 de sfaturi înțelepte pentru soț și soție de la sfinți și mari duhovnici, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2011, p. 30)