Îmi scrii că te-ai certat cu tatăl tău şi că te-ai despărţit de el, iar el la despărţire te-a blestemat. Şi acum întrebi dacă acest blestem are vreo însemnătate. Neîndoit că are. Cum să nu aibă însemnătate blestemul părintesc? Şi de lucruri mai mici, chiar şi de gânduri obişnuite, se zguduie lumea duhovnicească; cu atât mai mult, de blestemul părintesc rostit pe dreptate. Dreptul Noe a blestemat pe urmaşii lui Ham din pricină că Ham îşi bătuse joc de tatăl său, Noe. Şi acest blestem se întinde în chip vădit până în ziua de astăzi asupra neamurilor negre, ale hamiţilor. 

În ţara noastră s-a împlinit, nu de mult, un cumplit blestem de mamă. O mamă îşi certa fiul dezmăţat. Mâniindu-se, fiul a înjurat-o. Mama l-a mustrat şi pentru acest lucru. Atunci el a lovit-o pe mama sa cu băţul. Mama a început să plângă şi să se tânguiască, şi în durerea sa a rostit acest blestem asupra fiului său: „Fiu ne-fiu ce-mi eşti, cum am plâns eu azi să plângi şi tu în ziua ta cea mai de bucurie!”. După o vreme, mama a murit, iar fiul a rămas neîndreptat şi neiertat; însă blestemul mamei s-a împlinit, în ziua nunţii fiului – în ziua lui cea mai de bucurie –, când nuntaşii trăgeau cu puşca, pentru a exprima bucuria evenimentului. Un glonte „rătăcit” a nimerit-o pe tânăra mireasă, şi el a început să plângă, însă moartea a pus sfârşit plângerii lui şi vieţii lui.

Hristos a întărit străvechea poruncă privitoare la cinstirea părinţilor, zicând cu preacurata Sa gură: Să cinsteşti pe tatăl şi pe mama ta. Deci, nici să nu se gândească cineva că aceasta e poruncă a lui Moise. Nu. Ea este a lui Hristos. Dar dacă vreun părinte păgân sau necredincios ar rosti blestem asupra fiului său fiindcă acesta e creştin, un astfel de blestem ar cădea pe capul părintelui, nu pe al fiului. În cazul tău, însă, tu eşti cel vinovat, iar blestemul rămâne asupră-ţi. Ca atare, grăbeşte-te şi roagă-l pe tatăl tău, cât este viu, să ridice blestemul de peste tine şi să te binecuvânteze, ca să fii viu şi să ai viaţă lungă pe pământ.

Domnul să-ţi fie într-ajutor!

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Întrebări ale lumii de azi, Editura Sofia, p. 39)