Ce înseamnă cuvintele lui Hristos: „Foc am venit să arunc pe pământ”

Hristos a adus acel foc sfânt cu care El din veșnicie și în veșnicie a fost înflăcărat și a luminat: focul adevărului și al dragostei, foc curat, dumnezeiesc, din vatra veșnică ce se numește Sfânta Treime. Flacăra adevărului din care se revarsă căldura dragostei.

Adeseori vorbim de focul invidiei, focul mâniei, focul urii, și focul oricărei patimi rele. Firește, acest foc nu a fost adus pe pământ de către Împăratul adevărului și al dragostei, Hristos. Departe de asta! Acest foc necurat vine din viforul focului iadului, care lovește și pământul.

Hristos a adus acel foc sfânt cu care El din veșnicie și în veșnicie a fost înflăcărat și a luminat: focul adevărului și al dragostei, foc curat, dumnezeiesc, din vatra veșnică ce se numește Sfânta Treime. Flacăra adevărului din care se revarsă căldura dragostei.

Acesta este focul cu care creștinul arde fără să se mistuie, așa cum rugul din pustie ardea și nu se mistuia.

Acesta este focul pe care l-a simțit prorocul Ieremia în oasele sale și care îl mâna în chip nebiruit să arate adevărul lui Dumnezeu (Ieremia 23, 29).

Acesta este focul care s-a pogorât asupra apostolilor în chipul limbilor de foc, care i-a înțelepțit și i-a luminat pe pescarii simpli și i-a făcut cei mai mari dintre înțelepți.

Acesta este focul de care lumina fața arhidiaconului Ștefan și îl făcea asemenea îngerilor lui Dumnezeu. Acesta este focul duhovnicesc al adevărului și al dragostei, prin care apostolii și misionarii creștini au renăscut lumea, au înviat hoitul omenirii păgâne, l-au curățit, l-au luminat și l-au înțelepțit. Tot ce e bun în lume este din acest foc ceresc, pe care Domnul l-a aruncat pe pământ.

Acesta este focul ceresc, prin care sufletul e curățit așa cum e curățit aurul prin focul pământesc. La lumina acestui foc recunoaștem calea, ne dăm seama de unde venim și încotro mergem, cunoaștem pe Tatăl nostru Cel Ceresc și patria cea veșnică. De la acest foc inima noastră se încălzește cu negrăită dragoste față de Hristos, așa cum au simțit și cei doi apostoli la Emaus și au descris: au nu ardea în noi inima noastră când ne vorbea?

Acest foc L-a mânat pe Hristos să Se pogoare din ceruri pe pământ și ne mână pe noi să ne înălțăm la ceruri.

Toți am fost botezați cu acest foc sfânt, după cuvântul lui Ioan: eu vă botez cu apă, iar El (Hristos) vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc.

Acest foc lucrează în inima omenească o râvnă nedescrisă pentru tot binele. El bucură pe drept și chinuie pe păcătos. Și pe noi ne chinuie deseori, până ce ne vom curăți deplin de toată nedreptatea și necurăția, fiindcă scris este: Dumnezeu este foc care arde pe păcătoși.

(Episcopul Nicolae VelimiroviciRăspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, Editura Sophia, București, 2002,  pp. 26-27)

De la același autor

Ultimele din categorie