Cererile care se cuprind în rugăciune

Ce bogat este duhul omenesc! Numai să cugete în inima sa la Dumnezeu, numai să dorească unirea inimii sale cu Dumnezeu, şi El va fi cu tine îndată.

În rugăciune se cuprind cereri — împotriva trupului nostru plin de trufie, care pune toate cele bune pe seama sa, mulţumire — împotriva nesimţirii trupului nostru pentru nenumăratele binefaceri dumnezeieşti, slavoslovie — împotriva omului nostru celui trupesc, ce caută slavă numai pentru sine.

Dumnezeu este Adevăr: şi rugăciunea mea trebuie să fie adevărată, ca şi viaţa. Dumnezeu este Lumină: şi rugăciunea mea trebuie adusă întru lumina minţii şi a inimii; Dumnezeu este Foc: şi rugăciunea mea, ca şi viaţa, trebuie să fie înflăcărată; Dumnezeu e Atotputernic: şi rugăciunea mea trebuie să fie revărsare slobodă a inimii. Ce bogat este duhul omenesc! Numai să cugete în inima sa la Dumnezeu, numai să dorească unirea inimii sale cu Dumnezeu, şi El va fi cu tine îndată: şi nici pereţii casei, nici obezile temniţei, nici munţi şi nici prăpăstii nu vor fi piedică în calea acestei împreună-vorbiri pline de îndrăzneală între făptură şi Făcător, a stării pline de evlavie a sufletului înaintea Lui ca înaintea Împăratului şi Vieţii Însăşi, Ce dă tuturor viaţă, a uitării de dragul Lui, a tot ce ne înconjoară. Aceasta este hrana sufletului, văzduhul şi lumina lui, căldura lui cea făcătoare de viaţă, curăţirea de păcate, jugul cel bun al lui Hristos, povara Lui cea uşoară.

(Sfântul Ioan de KronstadtÎn lumea rugăciunii, Editura Sophia, București, 2011, p. 6)

De la același autor

Ultimele din categorie