„Fără prescuri eu voi muri!”

Îţi mulţumesc pentru prescuri, mai mult decât atât nu-mi trebuie nimic, ele mă ajută. Eu ştiu că tu ai mari datorii, dar fără prescuri eu voi muri.

Părintele M.M.  povesteşte:

Atunci când tatăl meu murea, eu l-am rugat să mi se arate în vis, pentru rugăciunile Părintelui Lavrentie. Într-o noapte l-am visat, spunându-mi: „Îţi mulţumesc pentru prescuri, mai mult decât atât nu-mi trebuie nimic, ele mă ajută. Eu ştiu că tu ai mari datorii, dar fără prescuri eu voi muri”.

Atunci eu am plecat la Părintele Lavrentie şi i-am povestit visul, iar el mi-a explicat că acele prescuri se împart la proscomidie şi cu ele se spală păcatele omului.

După 40 de zile l-am visat din nou pe tatăl meu şi l-am întrebat: „Tu eşti mort?”, iar el mi-a răspuns: „Eu sunt şi mort şi viu”. Apoi, l-am întrebat: „Unde-i locul tău?”. Iar el mi-a răspuns: „Încă nu mă aflu nicăieri”.

Întrebându-l pe Părintele despre cele visate, el mi-a explicat, spunându-mi că tatăl meu încă n-a trecut vămile. Depinde de greutatea păcatelor şi de vama la care a fost oprit. Pentru aceştia trebuie făcută foarte multă rugăciune, milostenie şi date prescuri la Sfânta Liturghie, la biserici de mir şi mănăstiri.

(Sfântul Lavrentie de la Cernigov. Viaţa, învăţăturile şi minunile făcute de Dumnezeu prin acest mare Părinte, Editura Credinţa strămoşească, 2003, p. 14)

Ultimele din categorie