Promisiunea lui Dumnezeu către om
Această necredință a inimii față de Domnul le taie orice îndrăznire de a se întoarce către Dumnezeu cu vreo cerere, întocmai cum sluga netrebnică nu cutează să vină la stăpân cu vreo rugăminte, știind că n-a fost vrednică de nicio milă.
„Și dacă veți cere ceva în numele Meu, Eu voi face.” O, ce făgăduință mângâietoare! Dar ce puțini se folosesc de ea... Arareori o păstrează cineva în minte. Sunt unii care defel nu o înțeleg și n-o primesc. De ce asta? Fiindcă nu-L iubesc pe Domnul și nu împlinesc poruncile Lui.
Această necredință a inimii față de Domnul le taie orice îndrăznire de a se întoarce către Dumnezeu cu vreo cerere, întocmai cum sluga netrebnică nu cutează să vină la stăpân cu vreo rugăminte, știind că n-a fost vrednică de nicio milă.
Rugăciunile rânduite le citesc, iar în ele sunt cereri foarte mari; pe de altă parte, aceste rugăciuni sunt doar citite, iar simpla citire, precum se știe, este departe de a fi rugăciune și cerere. Nu poți sta înaintea Domnului cu rugăciune adevărată și a înălța cerere către Dânsul fără a-ți îndrepta conștiința față de El.
(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, Editura Sophia, București, p. 87)
Să așteptăm cu încredere bucuriile promise de Dumnezeu!
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro