Dumnezeu doreşte foarte tare ca părinţii să fie cinstiţi de copiii lor. Pe copiii care-şi cinstesc părinţii, Dumnezeu îi răsplăteşte cu mari daruri şi cu multe bunătăţi, în schimb, pe cei care încalcă această lege, îi pedepseşte cu necazuri mari şi cu rele multe. Iar pentru cei ce-şi respectă părinţii scrie: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământ...” (Ieşirea 20,12).

Acestora din urmă Dumnezeu le dă o răsplată care îndeobşte se socoteşte a fi un mare dar: bătrâneţi fericite şi zile îndelungate. Celor, însă, care nesocotesc legea respectului datorat părinţilor Dumnezeu le dă o pedeapsă socotită a fî răul cel mai cumplit, anume moartea prematură, înainte de vreme. Pe primii îi atrage să fie iubitori cu părinţii făgăduindu-le cinstiri, în timp ce pe ceilalţi, chiar şi fară voia lor, îi ajută să nu-şi mai dispreţuiască părinţii, facându-i să se teamă de pedeapsă. Cu alte cuvinte îi face să devină fii buni, de frică.

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Părinții și educarea copiilor, Ed. Agapis, 2010, p. 5)