La stareţ a venit un domn care nu credea în existenţa demonilor. Atunci părintele i-a povestit următoarele: „Un cuconaş a venit în vizită la cunoscuţii săi dintr-un sat şi singur şi-a ales dormitorul. Atunci i s-a spus: «Nu vă culcaţi aici, nu vă veţi simţi bine». Dar el nu a crezut şi chiar a râs de acest lucru. S-a culcat, dar deodată simte cum cineva îi suflă chiar în chelie. Atunci s-a învelit cu plapuma şi pe cap. Atunci acel cineva s-a mutat la picioare şi s-a aşezat pe pat. Musafirul s-a speriat şi a luat-o la fugă, încredinţându-se din propria experienţă de existenţa unei puteri întunecate”. Dar şi după această povestire domnul a spus: „Este voinţa dumneavoastră, părinte, eu chiar nu înţeleg ce sunt aceşti demoni”. La aceasta, stareţul a răspuns: „Nici matematica nu toţi o înţeleg, dar ea, cu toate acestea, există”. Şi a mai adăugat: „Cum să nu existe diavolii, când ştim din Evanghelie că Însuşi Domnul a poruncit diavolilor să intre în turma de porci?” Domnul a replicat: „Dar aceasta este o alegorie”. „Înseamnă deci - a continuat să-l convingă stareţul - că şi porcii sunt alegorii şi nu există. Dar dacă există porci, există şi diavoli”.

(Starețul Ambrozie de la Optina, Editura Doxologia, Iași, 2010, p. 152)