Arhimandrit Ioanichie Balan

Protosinghelul Vichentie Mălău, duhovnicul intrat în mănăstire la vârsta de 7 ani

În anul 1894, când avea numai 7 ani, părinţii săi au intrat în viaţa monahală, împreună cu cei trei copii. Tatăl cu fiul Vasile s-au dus la Mănăstirea Secu, iar mama cu două fete s-au dus la Mănăstirea Văratec. În anul 1895, tatăl cu feciorul pleacă la Sfântul Munte. Acolo, în şcoala monahismului ortodox, au petrecut în aspră nevoinţă unsprezece ani, formându-se duhovniceşte lângă cei mai buni călugări athoniţi.

Protosinghelul Vichentie Mălău, povăţuit în Sfântul Munte pe calea mântuirii

„Să te rogi neîncetat cu lacrimi, rostind rugăciunea lui Iisus; să mănânci o dată în fiecare zi, să priveghezi mereu şi să faci ziua şi noaptea închinăciuni şi metanii. Tot ce faci să fie cu poruncă şi binecuvântare; Sfânta Liturghie şi cele şapte laude să nu-ţi rămână niciodată, iar de păcatele trupeşti, de zavistie şi de iubirea de argint să fugi până la moarte.”

Cum trebuie să se facă rugăciunea în familie?

Rugăciunea să se facă în comun, cu toţi membrii familiei − părinţi, fii şi nepoţi − mai ales când copiii sunt mici, căci zice Domnul: Unde sunt doi sau trei adunaţi întru numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor (Matei 18, 20). Rugăciunea în comun are mai mare putere decât rugăciunea individuală, însă unde nu sunt copii mici, creştinii se pot ruga singuri.

Protosinghelul Vichentie Mălău – dăruit Bisericii trup și suflet

Odată a venit la mănăstire prefectul cu câţiva profesori. Părintele Vichentie, îmbrăcat într-o haină rea, văruia biserica: „Unde este stareţul mănăstirii?, l-au întrebat ei. Am vrea să vorbim cu dânsul”. „Mă duc să-l caut. Aşteptaţi puţin!”, a zis părintele. Dar ei, înţelegând de la alţii că el este stareţul şi văzându-l aşa rău îmbrăcat, îndată au plecat.

Ce simbolizează inelele mirilor de la slujba logodnei?

Inelele, care stau pe Sfânta Evanghelie în timpul slujbei de logodire și apoi se pun de preot pe degetele mirilor, simbolizează legătura duhovnicească şi firească între cei doi tineri uniţi în faţa lui Hristos pe toată viaţa.

Protosinghelul Nicodim Măndiţă iubea până la jertfă Biserica şi Ortodoxia

Zece ani părintele Nicodim a fost preot misionar în Transilvania. Spun părinţii care l-au cunoscut că s-a dovedit un mare apărător al Ortodoxiei şi unităţii româneşti. Cel mai mult se ostenea pentru întoarcerea celor rătăciţi în sânul Bisericii noastre. În puţină vreme a realizat o unitate religioasă deplină, înlăturând cu pricepere dezbinările confesionale, imoralitatea şi întărind dreapta credinţă.

Arhimandritul Serafim Popescu – Să mulţumim Domnului!

Dumnezeu rămâne cu noi cât timp facem voia Lui. Când nu-L ascultăm, ne mai lasă şi singuri, ca să vedem cât este de greu fără El!

Arhimandritul Serafim Popescu – despre călugări

Călugării trebuie să predice oamenilor pe Hristos, nu atât prin cuvânt, cât prin ţinuta lor morală şi prin exemplul vieţii lor. Este o predică tăcută, prin exemplul personal, şi o predică arătată, văzută, prin ţinuta lui morală. Preoţii călugări, însă, sunt datori să predice şi cu cuvântul, mai ales acum, când este atâta sete de cunoaştere şi de cuvânt.

„Să ardem pentru dragostea de Dumnezeu, cum arde o lumânare în sfeşnic”

Părintele Dometie era un duhovnic foarte căutat şi un iscusit povăţuitor de suflete. Avea peste tot fii duhovniceşti care îl ascultau şi trăiau după sfaturile lui.

Arhimandritul Dometie Manolache mărturisea Ortodoxia cu cuvântul şi cu fapta

La cuvintele sale părinteşti adăuga multă milostenie, rugăciuni cu lacrimi de zi şi de noapte, bunătate, răbdare, adâncă smerenie şi totală dragoste. Prin acestea toate, covârşea inimile credincioşilor, câştiga pe cei slabi în credinţă, ruşina pe hulitori şi semăna peste tot bucurie, unitate şi nădejde de mântuire.

Pagini