Arhimandrit Ioanichie Balan

Să fie omul oală de lut!

Oala de lut este vasul trebuințelor zilnice, căci toți o caută și se folosesc de ea. Așa și omul smerit, care nu caută cinste și dregătorie. El rămâne nebăgat în seamă între cei de jos, dar pe toți îi folosește, îi îndeamnă, îi ajută, îi odihnește și toți îl caută și se bucură de el.

Familia creștină – cel mai sigur loc de pe Pământ

O familie formată din părinţi credincioşi va avea şi copii buni, sănătoşi, ascultători şi binecredincioşi. Numai trăind în marea familie a Bisericii lui Hristos şi într-o familie cu adevărat creştină, omul rezistă mai uşor în faţa ispitelor de tot felul şi a greutăţilor vieţii.

Monahul Damian Guţea – mai mult de 15 ani arhondarul mănăstirii

Călugăr foarte râvnitor, isihast, tăcut şi ascet, se silea să meargă pe urmele duhovnicului său. Nu-l interesa nimic din cele pământeşti, se ruga neîncetat, era nelipsit de la slujbele bisericii şi îngrijea de bătrâni şi bolnavi.

Prin voia lui Dumnezeu, Monahul Nicodim Costachi nu a fost hirotonit preot

Sosise hramul mănăstirii, venise şi episcopul de la Iaşi, iar el se ruga în chilie să-i arate Domnul voia Sa. Apoi, lăsând uşa chiliei deschisă, se ruga în taină. Apropiindu-se vremea Sfintei Liturghii, episcopul a trimis doi părinţi să-l cheme la hirotonie. Dar, văzând uşa chiliei deschisă, au crezut că nu este înăuntru şi s-au întors, aşa voind Dumnezeu. 

Arhimandritul Sava Cimpoca avea darul izgonirii duhurilor necurate

Primise de la Dumnezeu, pentru viaţa lui aleasă, darul izgonirii duhurilor necurate. Zilnic veneau la el oameni bolnavi, pe care părintele îi făcea sănătoşi cu postul şi cu rugăciunile sale. Din această pricină, multe ispite pătimea de la diavoli.

Sfânta Cuvioasă Parascheva, prietena din copilărie a Mitropolitului Iosif Naniescu

În noaptea de 27 decembrie 1888, aprinzându-se paraclisul, au fost cuprinse de flăcări şi sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva. Deci, auzind mitropolitul, a venit noaptea acolo desculţ şi, văzând cum arde în foc cel mai de preţ odor al Moldovei, plângea ca un copil nemângâiat. Dar, potolindu-se focul, prin minune au fost găsite moaştele Cuvioasei Parascheva întregi şi nevătămate.

Monahul Damian Ţâru – dacă fugi de ispite, fugi de mântuire

„Cândva, faraon dădea evreilor tot mai mult de lucru, ca să nu-şi mai aducă aminte de Dumnezeu şi să se roage. Acum este un faraon nevăzut care îndeamnă pe călugări să-şi înmulţească averile, grijile şi lucrul, ca să nu mai aibă timp să se roage lui Dumnezeu ziua şi noaptea, aşa cum au făgăduit!”

Protosinghelul Ghedeon Georgescu – model de călugăr şi duhovnic

Pentru bunătatea şi sfinţenia vieţii lui, în anul 1891, obştea Schitului Prodromu l-a ales egumen şi părinte duhovnicesc. În toate era smerit, blând şi milostiv. Mergea cu toţi la grădină, la ascultare, la biserică şi la masă. Iar când îi cerea un frate ceva, o haină, un ban, o cămaşă, îşi dădea şi rasa de pe el, numai să fie toţi mulţumiţi. 

Monahul Damian Ţâru – model de înfrânare şi stăpânire de sine

Spunea ucenicul său că în ultimii douăzeci de ani n-a voit să primească de la nimeni nici un ban, încât nici nu mai ştia cum arată banii. Iar dacă vreun mirean încerca să-i plătească pentru a-i lucra ceva în atelier, bătrânul îi răspundea cu asprime: „Du-te cu aceştia din chilia mea”. 

Arhidiaconul Varlaam Arghirescu, slujitor devotat al bisericii

Spuneau bătrânii că părintele Varlaam iubea aşa mult biserica, precum iubea pe Hristos. Toată ziua zăbovea în catedrală, aşeza veşmintele, potrivea candelele, mătura pe jos, stătea de veghe lângă moaştele Cuvioasei Parascheva. Iar când slujea, mişca toate inimile şi scotea multe lacrimi prin frumuseţea cântării. De aceea, îl cunoştea tot oraşul şi fiecare se folosea de nevoinţa lui.

Pagini