credincios

Copiii au nevoie de ajutorul icoanelor pentru a face rugăciunea

Le vom vorbi copiilor mici despre conţinutul şi sensul icoanei ortodoxe, iar ei vor învăţa să vadă frumuseţea icoanelor, să simtă sfinţenia lor, să vadă în ele un ajutor în nevoinţa rugăciunii. Copii au nevoie în primul rând de ajutorul icoanelor pentru a săvârşi rugăciunea. 

În momentele de cumpănă, Arhimandritul Cleopa Ilie primeşte ajutor de la Maica Domnului

Ascultând Dumnezeu rugăciunea lui, în noaptea cea de pe urmă, pe când se ruga, i-a grăit Maica Domnului din icoană, zicându-i: „Nu te întrista pentru tulburările de la Mănăstirea Neamţ, că le voi linişti eu! Dar să nu fii în îndoială!”. Căci un gând îi spunea să se ducă şi alt gând să nu se ducă la Mănăstirea Neamţ.

Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Ţării Româneşti

Între anii 1515-1517, moaştele Sfântului Nifon au fost aduse în Ţara Românească şi au stat la Mănăstirea Dealu, iar la 16 august 1517 Sfântul Ierarh Nifon a fost canonizat la Mănăstirea Curtea de Argeş, de către Teolipt I, Patriarhul Constantinopolului, împreună cu Sinodul Ţării Româneşti şi cu toţi egumenii Muntelui Athos, care au luat parte la sfinţirea frumoasei mănăstiri de la Argeş.

Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul – un sfânt al zilelor noastre

Sfinte Preacuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru lume, pentru neamul din care te-ai născut, pentru mănăstiri şi credincioşi, pentru mântuirea tuturor celor ce cred şi caută pe Domnul!

Poate fi citită acasă de către creștini Pavecernița?

Rânduiala Pavecerniței își are originea în rugăciunile de seară pe care credincioșii primelor veacuri creștine le aduceau lui Dumnezeu, aceste rugăciuni ocupând un loc foarte important în viața primilor creștini.
Nu este bun mai mare decât a fi prietenul lui Dumnezeu.

„Vorbirea şi glumele în biserică se aseamănă cu râs la mormânt”

Vorbirea, glumele şi râsul în biserică sunt păcate contra Sfântului Duh, adică contra puterii dumnezeieşti, căci prin acestea se dispreţuieşte sfinţenia bisericii şi se dă prilej de sminteală oamenilor. Ba, ceva mai mult, aceste urâciuni au devenit astăzi un obicei nedespărţit de biserică şi de credincioşii săi. Vai, ce dureros lucru este când singuri noi dispreţuim ce avem mai sfânt – Biserica – pe care o avem moştenire de la Hristos!

Protosinghelul Vichentie Mălău ‒ „Nu răspund nimănui până nu sunt îndemnat de Duhul Domnului, căci în mine trăieşte Hristos, nu eu”

După şapte ani de zile, osemintele acestui preacuvios părinte, pline de bună mireasmă, au fost strămutate la Mănăstirea Secu. Iar mâinile sale, cu care a săvârşit cele sfinte şi i-a miluit pe cei săraci, au fost găsite întregi şi nevătămate, ca semn că Hristos l-a numărat în ceata cuvioşilor părinţi, pentru sfinţenia vieţii şi desăvârşita lui milostenie.

„Mare osândă vom lua, de nu vom face milostenie!” – Protosinghelul Vichentie Mălău

Când venea vreun sărac la el şi nu avea ce să-i dea, se ducea la maici şi le zicea cu glas rugător: „Maică, a venit Hristos la mine şi nu am ce să-i dau milostenie! Te rog, împrumută-mi 100 de lei şi, când voi avea, ţi-i voi da înapoi”. Iar maicile, văzând dragostea lui pentru săraci, îi răspundeau: „Poftiţi, părinte, 100 de lei şi nu ni-i mai da înapoi, că vrem şi noi să miluim pe Hristos”. 

Celui ce nu se dă singur bătut, diavolul nu are ce să-i facă

Diavolul nu-I poate face nimic Domnului; ca atare, își întoarce turbarea asupra celor ce cred în El, pentru ca, supărându-i, să-I facă supărare Domnului. Aceasta nu înseamnă că el este puternic; nu vă temeți de el, ci mai degrabă îndrăzniți, căci Domnul a biruit lumea și pe stăpânitorul ei.

Pagini