dragoste

De ce soții sunt mai legați unul de celălalt decât de oricine altcineva

Femeia a fost zidită din coasta omului pentru ca soţia să fie întotdeauna aproape de inima soţului și pentru ca din această pricină oamenii să fie înclinaţi în chip firesc să se iubească şi să se ocrotească unul pe altul.

Felul în care ne purtăm cu aproapele este felul în care ne purtăm cu Dumnezeu

Aceasta vrea Domnul de la noi, să respingem răul prin înțelegere și să ne întoarcem cu toată inima și cu toată ființa noastră către El, către Domnul. Dispoziția pe care o avem față de semeni este dispoziția pe care o avem și față de Dumnezeu.

Episcopul Pahomie al Romanului, mare lucrător al rugăciunii lui Iisus şi ales povăţuitor de suflete

Luând jugul lui Hristos, monahul Pahomie s-a silit întru toate să urmeze sfatul marilor duhovnici din Mănăstirea Neamţ, încât în puţini ani a ajuns la măsura dascălilor săi. Apoi, învrednicindu-se de darul preoţiei şi ajungând duhovnic vestit, a fost ales stareţ al marii lavre.

Armonie în căsnicie sau luptă pentru supremaţie?

Relaţiile dintre soţ şi soţie în cadrul familiei par a se rescrie, a se redefini, a se îndepărta de sensul stabilit de Dumnezeu şi transmis în mod foarte clar prin Biblie. Privite şi interpretate prin prisma concepţiilor vehiculate în prezent, paragrafele respective pot trezi reacţii variate, oscilând între amuzament, desconsiderare sau chiar revoltă.

Moştenirea duhovnicească lăsată de marii stareţi de la Sihăstria

De la părintele Ioanichie Moroi, stareţul nostru al tuturor, a rămas în Sihăstria viaţa de obşte întemeiată de sfinţia sa, după exemplul său personal. La aceasta a ajutat foarte mult viaţa sa curată, de ascet, plină de dragoste pentru tot soborul. De la părintele Cleopa Ilie a rămas citirea neîntreruptă a Psaltirii în biserică, cuvântul său înţelept cu care ne învăţa pe toţi calea mântuirii şi dragostea sfinţiei sale, care a cucerit toate sufletele.

Soțul te surprinde plăcut – alegi să-i mulțumești sau îi reproșezi rarele momente de atenție?

Femeia nu trebuie să aibă faţă de bărbat pretenţii exagerate, imposibil de îndeplinit. Omul viu nu va corespunde niciodată unui ideal inventat.

La plecarea unui Senior al Teologiei Dogmatice românești

Azi, la vremea când noi ne bucuram de razele primei Primăveri, Părintele Profesor Ioan Ică Senior, profesorul nostru de Dogmatică Ortodoxă, s-a stins. Rugător și cuminte, aprins de dorul de a fi iertat și iertând cu luciditatea unui spirit de excepție. S-a stins în liniștea în care și-a dedicat anii din urmă, atent la nevoile distinsei sale soții și cuprinzând în rugăciunea sa toată nevoia ce-i intra, cum spune Psalmistul, precum apa, până în sufletul său generos.

Să avem nădejde în Domnul, Singurul Care poate să vindece rănile sufletului

Dacă te întorci de la Dumnezeu și din viața dreaptă a nevoinței, este cu neputință să pleci altundeva, decât poate numai spre pierzanie și gheenă, ca unul care te-ai predat pe sineți sfaturilor celui rău.

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a știut dinainte când va pleca la Domnul

„Adu-ţi aminte ceea ce ţi-am spus în anul 1852 la Craiova, şi de atunci până acum, că voi, fraţii Baldovini, Anastasie şi Orest, aveţi să-mi închideţi ochii şi să mă duceţi la groapă. Aşa că acum mai am 14 zile şi mă duc din această lume. Ai grijă să mă îmbraci la moarte cu veşmintele ce ţi-am spus că sunt trimise de călugăriţa Brâncoveanca din Moldova.” 

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica ‒ duhovnicul care postea numai cu pâine și apă

După plecarea la Sfântul Munte a duhovnicescului său părinte, ieroschimonahul Pimen, Cuviosul Calinic şi-a pus această aspră rânduială, ca în toată săptămâna să nu mănânce bucate fierte la foc, fără numai pâine cu apă după apusul soarelui, iar sâmbăta şi duminica să meargă la trapeză împreună cu părinţii şi să se mângâie cu hrană, cu înfrânare. 

Pagini