Înălțarea Sfintei Cruci

Arhiereii români din Germania au sfințit clopotele Aşezământului Bisericesc din München

Ziua de 13 septembrie a fost una de sărbătoare pentru comunitatea Centrului Bisericesc din München și nu numai. Credincioși și preoți, unii de aproape, alții venind de la peste 600 de km, au participat, în ciuda greutăţilor pandemice actuale, dar şi ţinând seama de ele, cu ierarhii lor, la binecuvântarea clopotelor, care vor suna în curând în Aubing, cartier situat în partea de vest a capitalei bavareze. Aceasta s-a petrecut cu ocazia serbării hramului de toamnă a noului Așezământ, „Înălțarea Sfintei Cruci”.

(Video) Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei: „Crucea este expresia iubirii absolute”

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci - Mănăstirea de la Cășiel (Cluj)

(Video) Amprenta Crucii nu poate fi ștearsă din ADN-ul cosmosului - Preasfințitul Părinte Macarie Drăgoi

Praznicul Înălțării Sfintei Cruci, Stockholm, 14 septembrie 2020

Icoana Înălţării Sfintei Cruci

Prăznuirea Înălţării Sfintei Cruci se face în fiecare an la data de 14 septembrie. Începuturile acestei sărbători sunt legate de libertatea oferită creştinilor de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare.

De ce postim pe 14 septembrie?

Înălţarea Sfintei Cruci, numită în popor și Ziua Crucii, este cea mai veche dintre sărbătorile creştine închinate Crucii pe care S-a răstignit Mântuitorul.
15 fotografii

(Foto) Pași de pelerin în biserica Mănăstirii Lupșa

Foto: Bogdan Bulgariu
Mănăstirea Lupșa este situată în comuna Lupșa, județul Alba și are hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. În cadrul mănăstirii întâlnim o biserică de lemn ce datează din secolul al XV-lea, închinată Sfântului Nicolae. Vezi și: (Foto) Atmosferă de liniște și rugăciune la Mănăstirea Lupșa – Alba
17 fotografii

(Foto) Calvarul Aiudului – pe urmele mărturisitorilor de pe Râpa Robilor

Foto: Bogdan Bulgariu
Monumentul Calvarul Aiudului a fost înălțat ca un simbol al biruinței lui Hristos, prin aleșii săi, împotriva prigonitorilor comunist-ateiști. Locația aleasă a fost Râpa Robilor, locul în care erau aruncate trupurile neînsuflețite ale mărturisitorilor din temnița Aiudului. Construcția s-a finalizat în anul 1999, iar în anul 2000, de ziua Înălțării Sfintei Cruci, IPS Bartolomeu Anania, trecut și el prin temnița Aiudului, a sfințit Sfânta Masă din interiorul monumentului.

(Video) Calvarul Aiudului – un monument de suferință

În 1947, conducerea țării a transformat închisoarea din Aiud într-un centru de exterminare a opozanților. În 1992, deținuții care au supraviețuit acestei închisori au luat decizia de a ridica un monument. El a fost înălțat pe locul numit „Râpa Robilor”, acolo unde au fost înmormântați deținuții decedați. Concepția monumentului a fost realizată de arhitectul Anghel Marcu, în colaborare cu Nicolae Goga și Liliana Chiaburu. Monumentul este alcătuit din șapte perechi de cruci, peste care stă așezată una mai mare. Crucile mici simbolizează unitatea în suferință pe care au avut-o cei din temnițele comuniste. Crucea mare, așezată deasupra lor, simbolizează „crucea neamului românesc” – pe care ei au dus-o în spate. În interior se află un paraclis ce a fost sfințit în 2000 de către IPS Bartolomeu, fost deținut al închisorii Aiud. Plăcile inscripţionate cu nume dezvăluie doar într-o mică parte pe cei care au murit în temniţele comuniste. Sub altarul paraclisului se află osuarul cu osemintele care s-au găsit în săpăturile din Râpa Robilor. În osuar se află și o icoană unicat cu Maica Domnului, în care apar și siluete ale mărturisitorilor. În 2004, IPS Andrei Andreicuț a dat binecuvântare părintelui Iustin Pârvu să înființeze un schit. În acest schit, ce are hramul „Înălţării Sfintei Cruci”, sunt pomeniți toți martirii neamului românesc. Doamne, primește jertfa lor!

Episcopul Dosoftei Herescu a adus din surghiun moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava

Sfintele moaşte au sosit în cetatea Sucevei la praznicul Înălţării Sfintei Cruci, în ziua de 14 septembrie, anul mântuirii 1783. Din ziua aceea până astăzi, moaştele Sfântului Ioan cel Nou străjuiesc cetatea Sucevei şi păzesc ţara Moldovei de primejdii.

Îmblânzirea viperei cu metanierul ‒ o întâmplare din viața de poveste a Părintelui Orest Baldovin

Spun părinţii români din Muntele Athos care l-au cunoscut că ieroschimonahul Orest era vestit în tot muntele pentru sfinţenia vieţii sale, pentru blândeţea şi iubirea lui de străini. Că era dulce şi înţelept la cuvânt, slujea cele sfinte cu mare evlavie, avea darul rugăciunii şi odihnea pe toţi, ca un alt Avraam.

Pagini