iubirea lui Dumnezeu
 

Conştiinţa este îngerul lui Dumnezeu, care ne păzește și ne îndrumă (Părintele Paisie Olaru)

Când conştiinţa te mustră, înseamnă că Dumnezeu te ceartă şi trebuie să te bucuri că nu te lasă uitării. Trebuie să avem pururea înaintea noastră păcatele noastre, ca să ne pălmuiască conştiinţa prin mustrare, să dobândim lacrimi la rugăciune şi să nu mai greşim. 

Bârfa și ponegrirea rănesc sufletul mai mult decât ne imaginăm

Pe cel pe care până ieri îl iubeai ca pe un om bun şi-l ţineai ca pe un om virtuos, nu-l vorbi de rău astăzi, deoarece l-ai urât având ca pretext cuvântul tău rău. Tu continuă să-l lauzi, chiar dacă eşti stăpânit de tristeţe.

Prietenia care durează o viață

Prietenul adevărat este cel care în timpul ispitei se face părtaş fără tulburare şi fără zgomot la necazurile, nevoile şi suferinţele aproapelui, ca şi cum ar fi ale lui.

Tristețea este strâns legată de ținerea de minte a răului

La vreme de linişte, să nu-ţi aminteşti de cele pe care ţi le-a spus fratele, când te-a necăjit, fie în faţă, fie a spus altuia, şi ai auzit după aceea, ca să nu cazi în patima ţinerii de minte a răului. 

„Lui Dumnezeu Îi este de ajuns să-I fim credincioşi în puţinul nostru”

Dumnezeu vede fiecare osteneală, chiar şi cea mai modestă, ascultă fiecare rugăciune – cum, de altfel, vede fiecare gând şi fiecare intenţie bună, chiar şi pe cea mai ascunsă. Pentru El este important tot ceea ce are ca scop binele, iubirea, omul. Chiar şi activitatea într-un birou, într-o şcoală, într-o fabrică, chiar şi dusul la piaţă, statul la rând, ocuparea de cele mai modeste activităţi domestice.

La durere, când toţi şi toate ne părăsesc sau se întorc împotriva noastră, Dumnezeu e lângă noi

Trecerea de la deznădejdea în care ne aruncă păcatul la Bucuria cea Mare adusă de Fiul lui Dumnezeu făcut Om se face prin moarte: moartea păcatului şi a plăcerii în care ne înglobează. 

Să ne spovedim cu nădejde în iertarea și iubirea lui Dumnezeu

Să fie spovedania noastră cu nădejde bună, cum că ne va ierta Dumnezeu, iar nu cu deznădejde, precum a făcut Cain, zicând „Mai mare este vina mea decât a mi se ierta mie” (Facerea 4, 13). Asemenea și Iuda, măcar că s-a mărturisit înaintea arhiereilor că a vândut sânge nevinovat, dar nu i-a folosit la nimic acea spovedanie, că era cu deznădejde.
Crucea este semnul iubirii dintre noi și semnul iubirii lui Dumnezeu pentru noi.
___   Părintele Sofian Boghiu

Ce ne interesează: dreptatea din lumea aceasta sau Pacea de Sus?

Atunci când aruncăm o privire în jurul nostru vedem că Dumnezeu – după logica omenească – Îşi împarte în chip nedrept binefacerile. Unde ar trebui mai degrabă să ofere fericire, El nu îngăduie decât nefericire. Unde ar trebui să ofere bogăţia, El dă sărăcie şi unde ar trebui să impună sărăcia, El dă bogăţie.

Răspunsurile Sfântului Serafim – nu întotdeauna cele așteptate, mereu cele adevărate

Nu putea să înţeleagă cum de stareţul descurajează de la viaţa monahală o persoană matură şi râvnitoare, pe când, din contră, îndeamnă într-acolo o persoană tânără, care nu-şi doreşte aşa ceva.

Pagini