iubirea lui Dumnezeu
 

Fără Dumnezeu, nici pe noi înşine nu ne putem iubi

Toţi căutăm dragostea nesfârşită, dar şi îngerii şi noi suntem fiinţe limitate, ne mişcăm în spaţiu şi timp; le putem face numai pe cele ce au sfârşit, nu şi pe cele fără de sfârşit.

Copiii simt în mod direct iubirea lui Dumnezeu

Lăsați-l pe copil să-și poarte cruciulița primită la botez. Lăsați-l să vadă, să atingă și să sărute icoana de la capătul pătuțului său. Lăsați-l să simtă mirosul de tămâie și culorile vii din biserică. Lăsați-l să primească Sfânta Împărtășanie pe buzele sale și să-i simtă gustul. Lăsați-l să simtă stropii de aghiasmă pe față, să audă cântarea și să-și facă semnul crucii cu degețelele!

Totul se repară cu Dumnezeu!

Toţi cei care aţi ajuns în pragul pierzării sufleteşti, primiţi-L degrab pe Cel Care vă poate scăpa. Folosiţi măcar ceasul tâlharului de pe cruce... Primiţi-L iar pe Domnul! Diavolul nu poate face lanţuri atât de groase, încât jertfa lui Hristos să nu le poată rupe.

Iubirea lui Dumnezeu se lovește în oameni de întristare, lene și uitare

Prea Sfânta mea Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, cu sfintele şi preaputernicile Tale rugăciuni, izgoneşte de la mine, smeritul şi ticălosul robul Tău, deznădăjduirea, uitarea, necunoştinţa, nepurtarea de grijă şi toate gândurile cele întinate şi rele.

Familia ortodoxă are arme puternice: credința, rugăciunea și harul

O familie ortodoxă are însă arme puternice: credinţa în Dumnezeu, rugăciunea unuia pentru celălalt şi, bineînţeles, harul şi binecuvântarea primite prin Taina Cununiei. Soţii nu mai sunt singuri: cu ei este Dumnezeu!

Maica Domnului n-a păcătuit niciodată, nici măcar cu un gând

Noi nu ajungem la plinătatea iubirii Maicii Domnului şi de aceea nu putem înţelege pe deplin întristarea ei. Iubirea ei era desăvârşită. Ea iubea nemăsurat de mult pe Dumnezeul şi Fiul ei, dar iubea cu o mare iubire şi norodul.
Dumnezeu îi iubeşte pe cei smeriţi şi revarsă peste ei darul Său.

În Ortodoxie nu există drum închis

Nu există drum închis deoarece există duhovnicul, care are harul de a ierta. Pentru ca sufletul să se pocăiască, trebuie să se trezească. Acolo, în cadrul acestei treziri, are loc miracolul pocăinței. Pocăința se realizează prin harul divin. Trebuie doar ca noi să facem o mișcare înspre Dumnezeu și de aici încolo vine harul. Să vă mărturisiți des, să vă împărtășiți și să-i iubiți pe oameni.

Fiecare Împărtășanie este un pas în plus spre veșnicie

Împărtășindu-ne cu Dumnezeu, avem acum puterea de a continua, de a trăi poate chiar ceea ce cerem în Liturghie, „ziua întreagă, desăvârșită, sfântă, fără de păcat”. Fără Dumnezeu, nimic nu se poate face; că și Mântuitorul a spus: „Rămâneți în Mine, ca altoiul în viță, că fără de Mine nu puteți face nimic” – altfel, ar fi ca și cum ai tăia o cracă dintr-un trunchi, și se veștejește.

Te poţi şi sminti de cum iubeşte Dumnezeu

E greu de înţeles, e smintitor chiar, uneori, cum lucrează Dumnezeu în lume, cu fiecare dintre noi. Aşa cum smintitor ar putea fi pentru unii că Domnul l-a ales pe Iuda să-i fie apostol, deşi ştia că-L va tot fura din punga pe care i-o va încredinţa şi că-L va vinde, în final, pe 30 de arginţi. Aşa cum cineva poate să nu priceapă cum de pune Domnul ca „verhovnic” al apostolilor tocmai pe cel care s-a lepădat de trei ori de El, adică pe Petru, şi nu pe Ioan, singurul care L-a urmat pe Golgota. Nu e de datoria noastră să judecăm, are cine şi sunt convins că de judecată nu scapă nimeni. Noi să vedem în faptul că Dumnezeu rabdă în Biserica Lui oameni pătimaşi sau corupţie, alteori vânzare sau lepădare – semne ale iubirii Lui celei nesfârşite şi ale îndelungii Sale răbdări!

Pagini