Mănăstirea Neamț

Arhimandritul Irinarh Roset – renumit stareţ, duhovnic şi sihastru din secolul al XIX-lea

S-a născut din vestita familie de dregători moldoveni, numită Roset. Părinţii săi, Nicolae şi Pelaghia, l-au crescut în frică de Dumnezeu şi l-au dat să înveţe carte românească şi elinească, după obiceiul vremii. La vârsta de 20 de ani, părinţii voiau să-l căsătorească; dar el, pe ascuns, s-a dus la Mănăstirea Neamţ să se facă monah.

Cuviosul Silvan Ieromonahul, primul egumen al Mănăstirii Râşca

În anii 1540-1542, înnoindu-se întreaga mănăstire de către Petru Rareş şi de episcopul Macarie de Roman, cu numele de „Mănăstirea Râşca”, a fost rânduit egumen Cuviosul Silvan, căci era duhovnic vestit şi sporit în fapte bune. Până în vara anului 1542, egumenul Silvan s-a îngrijit de zidirea bisericilor şi a chiliilor. Apoi, adunând în jurul său peste 30 de călugări, a întemeiat o aleasă obşte monahală cu duhovnici buni şi cu călugări caligrafi aduşi din Mănăstirea Neamţ.

Cum a plecat Cuviosul Nectarie Protopsaltul în Sfântul Munte

Uimind pe toţi cu glasul său şi cu meşteşugul cântării, ieromonahul Macarie, dascălul de psaltichie de la Mitropolia din Bucureşti, a voit să-l ia cu sine şi să-l facă dascăl şi protopsalt. Dar părintele Atanasie şi fratele său Nicolae, neiubind cinstea şi slava acestei lumi, au lăsat toate şi s-au dus la Sfântul Munte. Rasoforul Nicolae, fiind însă prea tânăr, n-a fost primit în Muntele Athos şi s-a întors în Moldova, la Mănăstirea Neamţ, unde stareţul l-a făcut călugăr. Apoi, mai zăbovind puţin, părinţii Atanasie şi Nectarie au fost sloboziţi să se întoarcă iarăşi în Muntele Athos.

Milostivul Arhimandrit Chiriac Nicolau, de la Mănăstirea Neamţ

După război, sergentul Constantin Chiriac se întoarse acasă şi intră ca frate în obştea Mănăstirii Neamţ. Stareţul Timotei, văzând ascultarea şi osârdia sa la cele duhovniceşti, l-a făcut călugăr, apoi diacon şi preot. Căutând să împlinească cu nepătată conştiinţă rugămintea generalului mort departe de ţară, ieromonahul Chiriac Nicolau a folosit banii încredinţaţi pentru alinarea bolnavilor şi luminarea copiilor neştiutori de carte.

Mitropolitul Veniamin Costachi ‒ la 20 de ani, deja preot și egumen

Din cei cinci fraţi, patru au îmbrăţişat viaţa călugărească. Cel dintâi, Matei, a fost mare postelnic. Al doilea frate, Constantin, s-a făcut călugăr, primind numele de Chesarie. Al treilea copil, Vasile, a ajuns vestit mitropolit al Moldovei. Al patrulea, schimonahia Elisabeta, a fost stareţă în Mănăstirea Agapia 32 de ani. Ultimul frate, Şerban, a fost consilier al mitropolitului Veniamin, călugărindu-se cu numele de Sofronie.

Protosinghelul Ioanichie Moroi, învingând toate obstacolele, a reorganizat viaţa monahală de la Sihăstria

Spuneau ucenicii lui că 35 de ani a suferit în schit tot felul de ispite, lipsuri, asupriri de la diavoli, ameninţări de la oameni, boli şi alte nevoi. Însă, pentru credinţa şi răbdarea lui, cu ajutorul Maicii Domnului, a făcut dintr-un schit pustiu cea mai aleasă sihăstrie din ţara românească.

Elevii seminariști de la Mănăstirea Neamț, alături de proiectul „Cutia cu papucei pentru Ei”

Elevii secției Patrimoniu cultural de la Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț s-au oferit în această perioadă să picteze 100 de globuri pentru campania implementată de Colegiul „Sfântul Nicolae” din Iași intitulată „Cutia cu papucei pentru ei”. Obiectele de artizanat vor fi expuse în curând spre vânzare pentru susținerea proiectului social-filantropic.

Arhimandritul Neonil Buzilă – stareţul care a tipărit și a dăruit cărți în țară și străinătate

Cea mai mare operă culturală a stareţului Neonil a fost tipărirea de cărţi. Pentru a satisface setea de cunoaştere duhovnicească a tuturor şi pentru a înzestra bisericile şi mănăstirile cu cărţile necesare de cult, el a mărit mult tipografia mănăstirii şi a înlocuit vechile teascuri de lemn cu altele metalice. Activitatea tipografică era susţinută de peste 60 de călugări şi fraţi.

Arhimandritul Visarion Făgărăşanul, ctitorul Mănăstirii Cocoş

Mănăstirea Cocoş, cu rânduială de viaţă atonită, era pentru românii dobrogeni un adevărat liman duhovnicesc, căci vestea marelui stareţ atrăgea pelerini din toate părţile, până şi din Ardeal.

Sfântul Cuvios Paisie Velicicovschi a fost pomenit la Mănăstirea Neamț

La mijlocul lunii lui Brumar, „Ierusalimul Ortodoxiei române”  - Mănăstirea Neamț și-a serbat unul dintre ocrotitorii așezământului monahal, pe Sfântul Cuvios Paisie Velicicovschi de la Neamț. Sfânta Liturghie cu prilejul hramului mănăstirii a fost oficiată vineri, 15 noiembrie 2019, de Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, dimpreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Pagini