mila lui Dumnezeu

Protosinghelul Vichentie Mălău – duhovnicul ce câştiga sufletele tuturor

Spunea maica Laurenţia despre acest mare duhovnic că el, cu mult meşteşug, reuşea să tragă la spovedanie pe maicile care se temeau de canon aspru. Cum vedea vreuna descurajată, chema la sine o soră şi-i zicea: „Ia, mata, untdelemnul şi făina aceasta şi le du la maica cutare, din partea mea, că este lipsită”. „Pentru ce faci aceasta, părinte Vichentie – întreba maica Laurenţia – doar are cu ce trăi?” „Ca să-i ridic moralul şi să-i dau îndrăzneală duhovnicească.” 

Viața creștinului înseamnă simplitate

Când păcătuim, simțim că suntem pă­cătoși, așa că cerem neîncetat mila lui Dumnezeu, și aceasta ne ferește de altă cădere sau înșelare.

Omul lacom trăiește într-o veșnică neliniște

Dintr-odată şi neseperat, prin mila nemărginită a Domnului, a căzut din cer ploaie bogată. În timp ce toți se bucurau și sărbătoreau, un anume om bogat mergea prin oraş trist, cu capul plecat şi galben la față ca un mort. Nişte oameni l-au întrebat atunci care era pricina tristeţii sale, iar el nu a putut să se ascundă.

Când ești umbrit de Duhul Sfânt, nu mai vezi nicio răutate a nimănui

Numai Dumnezeu trebuie să cunoască lucrarea fiecăruia. Cu cât vom spune mai des, mai mult, rugăciunea inimii, cu cât vom reuși să ne adunăm mintea și să nu mai stăm de vorbă cu duhurile, cu atât vom putea odihni în noi pe Duhul Sfânt, iar El va putea izgoni acele gânduri care ne tulbură.

Din minunile Sfântului Ierarh Teotim I, Episcop al Tomisului

Iată că într-o zi, călătorind sfântul aproape de latura în care se aşezaseră barbarii, cei care erau împreună cu dânsul văzură o ceată mare de păgâni venind în fuga cailor spre Tomis, şi se speriară tare, plângând amarnic pentru vieţile lor, căci au crezut că sunt pierduţi. Dar Sfântul Teotim, cunoscând marea milă a lui Dumnezeu pentru zidirea Sa, se pogorî de pe cal şi se aşeză la rugăciune întinzând mâinile către cer, rugându-se pentru el şi cei dimpreună cu dânsul. Şi, o, marea milostivire şi îndurare a lui Dumnezeu! Căci nu numai pe el, ci şi pe toţi cei împreună cu dânsul îi făcu nevăzuţi ochilor păgâneşti, căci barbarii trecură printre dânşii fără să-i vadă.

Protosinghelul Vichentie Mălău – dăruit Bisericii trup și suflet

Odată a venit la mănăstire prefectul cu câţiva profesori. Părintele Vichentie, îmbrăcat într-o haină rea, văruia biserica: „Unde este stareţul mănăstirii?, l-au întrebat ei. Am vrea să vorbim cu dânsul”. „Mă duc să-l caut. Aşteptaţi puţin!”, a zis părintele. Dar ei, înţelegând de la alţii că el este stareţul şi văzându-l aşa rău îmbrăcat, îndată au plecat.

Mărturii despre Sfântul Ioan, Episcopul cel minunat

Văzând pe duhovnic, l-a binecuvântat cu amândouă mâinile şi i-a zis cu glas profetic: „Părinte Teodul, te duci la Sihăstria, la Părintele Cleopa? De multe ori mă duc şi eu la Mănăstirea Sihăstria şi stau la slujbă în biserică, însă, cu darul lui Dumnezeu, nu mă vede nimeni. Ştiu că sfinţia ta vrei să te retragi din Agapia la Sihăstria, dar să nu te duci. Rămâi acolo şi fă ascultare, că nu degeaba te-a trimis Dumnezeu la Agapia. Acolo este mântuirea sfinţiei tale!”.

Icoana Maicii Domnului din Șuia-Smolensk

Această icoană a Maicii Domnului a fost pictată în șapte zile, timp în care locuitorii orașului Șuia au postit, s-au împărtășit și s-au rugat fierbinte Domnului și Maicii Sale.

Ieromonahul Amfilohie, primul egumen al Mănăstirii Pângăraţi

Neavând schitul biserică încăpătoare, s-a rugat Cuviosul Amfilohie multă vreme Sfântului Mucenic Dimitrie să-i trimită un om milostiv pentru a-l ajuta să zidească o biserică nouă din piatră. Pe la anul 1560, spune tradiţia, zăbovind domnitorul Alexandru Lăpuşneanu la Piatra-Neamţ, i s-a arătat marele mucenic în vis şi i-a poruncit să zidească o biserică de piatră la Schitul lui Simeon. Aşa s-a înnoit această sihăstrie sub egumenia lui Amfilohie, luând denumirea de Mănăstirea Pângăraţi.

Omule, toate câte ai primit de la Dumnezeu, împrumut ți s-au dat!

Omule, până ce ești în priveliștea vieții acesteia, până ce târgul nu s-a risipit, cumpără-ți cu milostenia la săraci mila lui Dumnezeu; cu smerenia, veșnica slavă; cu dreptatea, viața cea nesfârșită, cu curăția, cunună; cu blândețile, intrarea în rai; cu rugăciunea, viața cea împreună cu îngerii.

Pagini