minune

Promisiunea Sfântului Petru Athonitul și ajutorul Sfântului Simeon

Sfântul Nicolae i s-a înfățișat în vedenie și i-a spus că, deși el duce rugăciunea lui la Dumnezeu, Dumnezeu nu i-o împlinește, pentru că altădată, la greu, a mai făcut această făgăduință și nu și-a ținut-o. Apoi, Sfântul Nicolae l-a sfătuit pe Petru să se roage Sfântului și Dreptului Simeon, care este foarte ascultat înaintea lui Dumnezeu, aflându-se aproape de Tronul Lui, împreună cu Preasfânta Fecioară și cu Sfântul Ioan Botezătorul. Petru a ascultat și a început să se roage Sfântului și Dreptului Simeon. Atunci, din nou i-a apărut Sfântul Nicolae, împreună cu Dreptul Simeon, dar nu în vedenie, ci aievea.

„Te ajut acum, dar altădată să nu mai faci!” ‒ minunea Sfântului Spiridon

„N-ai făcut bine, îmi zice, că ai plecat de-acasă, fără să-i spui mamei tale. Copiii cuminți când pleacă de acasă își anunță mama. Acum o să te ajut să treci până în Tripotamo, dar altădată să nu mai faci!” Îmi amintesc că m-a luat de mână și parcă zburam, ne-am aflat dincolo de râul care era cu neputință pentru mine mai înainte să-l trec. M-a ținut de mână pe o distanță de 400-500 de metri. 

Mărturia boierului Nicolae Roznovanu despre icoana Maicii Domnului de la Socola

Pe 1 februarie 1854, icoana Maicii Domnului de pe catapeteasma Bisericii „Schimbarea la Față a Domnului” a început să plângă la sfârșitul Sfintei Liturghii. Timp de aproape trei luni, zi de zi au curs picături de lacrimi din ochii Maicii Domnului. În această perioadă, boierul Nicolae Roznovanu a venit să se încredinţeze de minunea icoanei, apoi, în anul 1855, a comandat la argintarii locali o îmbrăcăminte prețioasă ce avea menirea să protejeze sfânta icoană.

Minuni ale Sfântului Mare Mucenic Trifon, povestite de călugării de la Mănăstirea Xenofont

Printre odoarele de mare preţ ale Mănăstirii Xenofont din Muntele Athos se păstrează o parte din capul Sfântului Mare Mucenic Trifon. Ceea ce urmează este o scurtă relatare a câtorva dintre minunile săvârşite de Sfântul Trifon în Mănăstirea Xenofont.

Mărturia colonelului Costin despre icoana Maicii Domnului de la Socola

În timpul Războiului Crimeii (1854-1856), comandantul armatei austriece a auzit că icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Socola lăcrimează și a trimis un colonel pentru a investiga. Colonelul a șters icoana cu un prosop, după care a cercetat-o cu atenție.

Cuvioasa Xenia Schimonahia, numită şi „făcătoarea de stihuri”

Versurile sale, adevărate imne şi cântări de bucurie, sunt izvorâte dintr-un suflet curat şi împăcat cu Dumnezeu. Ele cheamă toată suflarea să laude pe Domnul şi să mărturisească minunile Lui. Astfel, smerita schimonahie Xenia este cea dintâi poetă în trecutul neamului nostru, iar „stihurile” ei formează prima carte de imne româneşti.

Femeie oarbă, operată și vindecată de către cei 12 Sfinți Doctori fără de arginți

Cu multă bucurie vă scriu că au venit în seara dinaintea operației cei 12 Sfinți Doctori fără de arginți, au stat toți în jurul patului meu și mi-au făcut ei înșiși operația care a durat trei ore. Eu eram adormită și vedeam în minte umbrele lor împrejurul trupului meu. Când au terminat operația, mi-am redobândit vederea.

Maica Domnului din Tinos coboară din icoană, pentru a arăta calea unor femei

Maica Domnului le vedea disperarea care luase locul bucuriei slujbei. Sub chipul unei femei simple, „Bucuria tuturor” s-a coborât din sfânta icoană și, pășind pe treptele locașului său, s-a apropiat de ele zicându-le: - Urmați-mă! Știu ce casă căutați. Vă conduc eu.

(Audio) Pausikakos, luntraşul care îşi recăpătă vederea cu ajutorul Sfintei Tecla

Povestire a Bătrânului Visarion despre arătarea întru slavă a Cinstitului Înaintemergător

„Fiul meu Visarion, cum spui că nu sunt aici? Dacă eu nu sunt aici, atunci cine te păzeşte de atâţia ani de tâlhari şi de atâtea alte rele în această pustietate?”

Pagini