moarte

Oamenii care nu mor niciodată

Nu murim niciodată. Trăim de două ori: o existenţă mică, terestră, limitată, după care închidem ochii trupului şi trăim celălalt mod de existenţă, viaţa sufletului. Aceasta este tragedia omului care trăieşte voluntar în păcat, dar şi fericirea lui, dacă ascultă de poruncile Domnului arătate în Biblie şi propovăduite de Sfânta Biserică.

Apropie-te de Dumnezeu cu amintirea iubirii!

Sunt oameni care se apropie de Dumnezeu nu prin amintirea morţii, ci prin amintirea iubirii Lui, şi îşi întorc sufletul spre cele de Sus, rugându-L pe Dumnezeu (aici, Bătrânul şi-a ridicat mâinile şi privirea) să le dăruiască iubirea Lui, ca şi ei să ajungă să poată iubi. Şi, astfel, se află pe drumul mântuirii.

O tânără deznădăjduită primește, fără să fi cerut, ajutorul Sfântului Ioan de Kronstadt

Părintele urca scara, părea neliniştit dar, cu toate acestea, saluta politicos pe toată lumea. Iar când a ajuns la tânără, a spus: „Din pricina ta am venit, mă grăbesc foarte!”. Bineînţeles că nu-i înţelegeam cuvintele, însă am remarcat că tânăra a devenit confuză şi părea că se teme.

Părintele Efrem Filotheitul a trecut la Domnul

Părintele Efrem Filotheitul a trecut la Domnul pe 8 decembrie, la ora 7.00 dimineața, ora României (respectiv ora 22.00, ora locală, în Arizona), la vârsta de 92 de ani. Cuviosul Efrem (Filotheitul) din Arizona (n. 1927) este unul dintre cei mai renumiți părinți ortodocși contemporani, ucenic al lui Gheron Iosif Isihastul († 1959), lângă care s-a nevoit timp de 12 ani; ctitor a 17 mănăstiri ortodoxe în America de Nord.

Preotul alături de un muribund

Dacă cel ce este pe moarte este conştient, situaţia este deosebit de prielnică în ceea ce priveşte lucrarea preotului. Un astfel de suflet a rupt deja orice legătură cu grijile pământeşti, cu patimile şi cu nedreptăţile. El se gândeşte doar la veşnicie. Nădăjduieşte doar în Dumnezeu.

Iconița ocrotitoare a Sfântului Nicolae

„Afanasievici, când va trebui să pleci într-un loc unde viaţa îţi va fi ameninţată, s-o iei cu tine. Ea este sfinţită şi te va păzi de necazuri”.

Ce înseamnă afundarea de trei ori în apa botezului?

Prin botez, spălându-ni-se păcatele, ne facem astfel părtași morții și Învierii lui Hristos, intrăm într-o viață nouă, suntem morți pentru păcat și înviem pentru Dumnezeu.

Cuviosul Arhimandrit Gheorghe – sfaturi pentru monahii din obştea sa

„Nici după moartea mea să nu îndrăzniţi a ieşi de sub jugul Domnului, nici să vă întindeţi, cercând alte vieţi; ci să vă mulţumiţi cu acest încredinţat podvig (jug, povară), întru care sunteţi bine deprinşi şi chemaţi de însuşi Duhul Sfânt, având spre neruşinată pildă pe cei 24 de ani ai supunerii mele, când am fost sub ocârmuirea dreptului bătrân Kir Paisie, stareţul meu cel din chinovie.” 

Arhimandritul Timotei, ucenic ales al Sfântului Gheorghe de la Cernica

După moartea stareţului Gheorghe, obştea Mănăstirii Cernica a ales stareţ, la 5 aprilie 1807, pe părintele Timotei ieromonahul. Şi a povăţuit bine sfânta mănăstire 9 ani de zile, făcând multe şi însemnate îmbunătăţiri şi păzind cu sfinţenie aşezământul înaintaşului său. În toamna anului 1807 a primit între vieţuitorii mănăstirii pe tânărul frate Constantin, care avea să devină mai târziu Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica.

Cugetări – versuri ale Sfântului Ioan Iacob de la Neamț

Nevrednicia noastră S’o punem mai prejos Decât vinovăţia Celui mai păcătos.

Pagini