moarte
 

Ce înseamnă a muri încă din viața aceasta?

„Moartea în viață reprezintă în cele din urmă singurul mod de a trăi spre de-acum râvnitul sfârșit. Nu trebuie să se pună problema evadării din viață, prin respingere, prin zbor în imaginație sau prin căutarea cu încăpățânare a morții trupești. Așa ceva nu înseamnă să mori în viață. A muri în viață înseamnă să trăiești fiecare moment al său, fiecare problemă și suferință a sa. Însă să o trăiești direcționat mereu spre Final. Aceasta înseamnă să trăiești cu iubirea unei inimi dezinteresate.”

Inima este cămara întâlnirii cu Dumnezeu

Zicea Părintele Cleopa: „Mintea trebuie să se pogoare în inimă, că inima este cămara minţii. Aceasta-i cămara de care spune Hristos: «Tu, când te rogi, intră în cămara ta şi încuie uşa ta şi roagă-te Tatălui tău întru ascuns şi Tatăl tău, Care vede cele întru ascuns, îţi va răsplăti ţie la arătare»​. Voi credeţi despre cămară, că este cea de lemn, casa? Dacă o luaţi aşa, o luaţi după literă. Or, aici dumnezeieştii Părinţi înţeleg cu totul altfel: «Trei uşi ai de încuiat când te rogi: uşa cea de lemn, pentru oameni; uşa buzelor, pentru cuvinte, ca să nu grăieşti cu nimeni decât cu Dumnezeu; şi uşa inimii, pentru duhuri, ca să te pogori cu mintea în cămara inimii. Că inima este cămara minţii»”.

Părintele Cleopa - În ce fel ne păcălește diavolul, fără să ne dăm seama

Spunea Părintele Cleopa: „Să ştiţi că cele mai multe suflete de creştini le duce diavolul în iad prin amânarea pocăinţei. La cei tineri le spune: «Eşti tânăr. Acum vrei să te spovedeşti? Acum vrei să te rogi sau să posteşti? Nu-ţi pierde timpul acum cu acestea. Trăieşte-ţi viaţa! Ai timp să te pocăieşti mai târziu...». Celor maturi le spune: «Acum ai de crescut copii, ai de lucru. Mănâncă şi bea, ca să ai putere. Te vei ocupa de suflet la bătrâneţe...». Iar către cei bătrâni zice: «Toată viaţa te-ai ostenit şi ai muncit. Mai eşti şi bolnav şi neputincios. Şi poate nu mori chiar acum. Mai ai timp...».”

Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă și cei patru fii ai săi – drumul spre sfințenie

Refuzând să se lepede de Hristos pentru a deveni musulmani și a-și salva viața în acest fel, Sfântul Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi, alături de sfetnicul Ianache, au primit cununa muceniciei după patru luni de tortură.
Mai bine mor în credinţă decât să-mi lepăd credinţa şi să trăiesc în această viaţă! 

Suferința Maicii Domnului să fie pildă mamelor îndurerate

Mare, cumplită și adâncă este durerea mamei când izbucnește furtuna, când trăsnetul apare din senin în mijlocul familiei liniștite și fericite, când apare moartea fulgerătoare a persoanelor dragi sau se întâmplă evenimente cumplite, neașteptate. Atunci, inima mamei este zdrobită de o mare tristețe.

Icoana Adormirii Maicii Domnului, de pe turnul Mănăstirii Bistrița

În partea exterioară a turnului de intrare în Mănăstirea Bistrița pelerinul descoperă icoana hramului principal al acestei așezări monahale – „Adormirea Maicii Domnului”, o pictură murală în frescă de epocă, de un rafinament artistic unic și cu o simbolistică bogată, redată fidel cu ajutorul culorilor vii. Scena a fost scoasă la iveală în anul 1983, cu prilejul restaurării, și se pare că ar fi pictată între anii 1541 și 1546. Ierodiaconul Vasile, ghidul Mănăstirii Bistrița, ne-a vorbit despre această pictură.

Arhimandritul Cleopa Ilie - despre dreapta socoteală

Mulţi s-au aruncat în potopul patimilor ca să scape pe alţii de la moarte şi s-au înecat pentru că n-au avut chibzuinţă şi dreaptă socoteală în viaţă. Toate faptele bune trebuie făcute cu măsură şi dreaptă socoteală, adică să umblăm pe calea împărătească de mijloc, după darul, firea şi puterea fiecăruia, ca să nu cădem într-o parte sau alta, că „extremele sunt ale diavolului”, cum spun dumnezeieştii Părinţi.

Rugăciunea lui Gheron Iosif Isihastul către Iisus Hristos

„Mântuitorul meu Preadulce, cine Te-a rugat pentru mine ca să mă rabzi de atâţia ani pe mine, cel ce din vârsta copilăriei păcă­tuiesc, şi nu Te scârbeşti de mine. Tu, Doamne al meu, nu ai trimis moartea ca să mă ia, în păcate aflându-mă, ci cu îndurare m-ai răbdat pe mine care, dacă aş fi murit, veşnic m-aş fi osândit. O, bunătatea Ta, Doamne!”.

Cum să ne păstrăm sănătatea sufletului și a trupului

A vă păstra sănătatea este o datorie. Păstraţi-o! Neliniştea duhului şi patimile strică sângele şi vatămă în mod radical sănătatea. Postul şi, în general, viaţa trăită în post sunt cel mai bun mijloc pentru păstrarea sănătăţii şi înflorirea ei.

Pagini