moarte

Cum a prevestit și a pregătit Sfântul Teofil trecerea sa la Domnul

Deodată i-a trecut ceva cu repeziciune pe dinaintea ochilor şi în faţă i-a suflat o boare de văzduh răcoros. A privit în sus şi a rămas împietrit: acoperişul chiliei începuse să se ridice încet şi cerul albastru, parcă deschizându-şi braţele, se pregătea să primească sfântul suflet al dreptului care murea.

Minunata aflare a moaștelor Sfântului Iov de la Poceaev

Trupul preacuviosului, după îngroparea sa, a rămas în pământ timp de şapte ani. După o vreme, mulţi au început să observe că din mormântul său izvora lumină. Însuşi Sfântul, în trei rânduri, s-a arătat în vis drept-credinciosului Mitropolit al Kievului, Dionisie Balaban, şi l-a îndemnat să deschidă mormântul în care se aflau moaştele sale.

Tinerii din Efes – sfinții care ne demonstrează că există viață și după moarte

Dumnezeu poate dărui nestricăciune trupului uman, exemplul cel mai clar fiind existența sfintelor moaște. Din acest motiv, teologia ortodoxă vorbește despre grija față de trup și după moarte. Așa înțelegem de ce pomenirile pentru cei dragi ai noștri, trecuți în Împărăția lui Dumnezeu, se fac la mormânt și nu în altă parte – cu excepția dumnezeieștii Liturghii, care se oficiază în biserică. Trupul omenesc se bucură de atâta cinstire în fața lui Dumnezeu, încât Fiul Său, Iisus Hristos, Şi l-a făcut trup propriu şi stă cu el în vecii vecilor, pe tronul slavei dumnezeiești.

Hristos ne oferă un lucru pe care nimeni altcineva nu ni-l poate oferi

Doar El, minunatul Dumnezeu-om este „partea cea bună” (cf. Luca 10, 42) de care are nevoie omul în lumea și în viața sa.

Cel ce se mântuiește, se mântuiește tocmai pentru că e îmbrăcat în Hristos

Creștin e cel ce e cu totul în Hristos și orice ar avea în sine prețios are de la Hristos. Dreptatea lui este dreptatea lui Hristos, și trupul lui tot al lui Hristos este.

E moartea un sfârșit sau un început?

Moartea înseamnă și trecere, de aceea și cele muritoare se mai numesc și trecătoare, pe care noi trebuie să le supunem celor nemuritoare.

Când se apropie deznădejdea, fugiți cu gândul la iubirea fără margini a lui Dumnezeu

Când vrăjmașul se apropie cu deznădejdea de dumneavoastră, fugiți cu gândul la iubirea fără margini a lui Dumnezeu și la milosârdia Lui. Iar când se va ridica mândria, amintiți-vă de adâncimea căderii dumneavoastră.

Vremurile noastre sunt foarte grele

De ce? Din cauză că acum e foarte uşor să te dezlipeşti de Hristos, iar atunci vine moartea.

Câtă grijă are Domnul de noi!

Sfânta Scriptură ne arată în nenumărate locuri că Pronia Dumnezeiască ne călăuzește.

Tânărul înviat din Nain și calea noastră către Hristos

„Mulți dintre noi, în momentul în care pierdem o ființă dragă, ne lamentăm, dar Sfântul Ioan Gură de Aur, într-una din predicile sale, ne rostește până la sfârșitul veacurilor: «Spune-mi, ce atâta tulburare? Nimeni nu poate să întoarcă ceea ce deja s-a făcut. Prin tânguirea noastră, prin manifestările noastre, noi întristăm pe Duhul Sfânt. Căci văzând păgânii comportarea noastră, ne vor judeca: Vai, aceștia sunt creștinii, care ne vorbesc nouă despre Înviere atât de frumos?»”,  a spus Părintele ieroschimonah David de la Mănăstirea Bisericani. 

Pagini