Nicolae Tănase

Pot locui împreună doi tineri necăsătoriţi?

Dacă doi tineri – băiat şi fată – vor să trăiască împreună, în aceeaşi casă, în aceeaşi cameră, şi vor să se păstreze curaţi înaintea lui Dumnezeu, n-avem nimic împotrivă, dar noi spunem altceva: este foarte riscant. De ce? Pentru că Dumnezeu a lăsat în om mai multe substanţe chimice, adică hormoni de la mai multe glande, cum ar fi glanda hipofiză. Noi ne rugăm Tatălui nostru: „Şi nu ne duce pe noi în ispită”, în sensul „nu ne lăsa pe noi în ispite mai puternice decât puterea noastră de rezistenţă”. Atunci, dacă facem aşa (locuim împreună), este o vitejie pe care ne-o asumăm, iar dacă biruim suntem nişte eroi; dacă picăm suntem nişte proşti. Trebuie să fim atenţi.

Spiritualizarea iubirii conjugale

Nu vedem neputința lui de a se ridica, iar pe noi ne apucă postul, ne apucă rugăciunea, ne apucă tămâierea, ne apucă mersul la mănăstiri și apoi disprețul față de celălalt, care n-a vrut să meargă la mănăstire, n-a vrut să țină post etc. Aceasta nu este iubire, ci dimpotrivă.

Când e vorba de angajamentul căsătoriei, nu se admite nici un compromis

O calitate pe care o ai înainte de căsătorie se diminuează după căsătorie de 10.000 de ori, iar un defect pe care îl ai înainte de căsătorie se amplifică de 10.000 de ori. Aşa că nu se admite niciun compromis.Bineînţeles că nu există om perfect. Şi atunci trebuie să vedem care defecte sunt suportabile pentru noi.

Ce legătură are Dumnezeu cu relația noastră de iubire?

Dacă prin parc te întâlneşti cu doi tineri care se ţin de mână şi îi întrebi „Este Hristos între voi?”, atunci ei imediat îşi dau drumul de mână, imediat nu se mai ţin de mână. Asta înseamnă că ei nu sunt conştienţi de prezenţa lui Hristos în prietenia lor. 

Copiii noştri vor fi mâine ceea ce suntem noi astăzi

Copiii noştri sunt ramuri din rădăcină, din tulpină. Copiii noştri vor fi ceea ce suntem noi, de aceea noi nu ne permitem să facem nedreptate, să facem desfrânare, să facem înşelătorie.

Dacă femeia nu este preţuită, atunci Însuşi Hristos nu este preţuit

Noi, oamenii, noi toţi nu acordăm îndeajuns de mult femeii atenţia şi cinstea cuvenită. Şi dacă nu facem aşa, atunci nu reuşim să preţuim nici familia, iar în familie apare dispreţul. Astfel, bineînţeles că nu mai avem de-a face cu soliditatea unei căsnicii, cu rezistenţa unei familii întemeiate.

Momentul căsătoriei este tot mai mult amânat în zilele noastre – este bine sau nu?

O aşteptare îndelungată fără să ai o justificare este în detrimentul viitoarei familii.

Cât de importantă este binecuvântarea părinților pentru căsătorie?

Este un păcat dacă fata renunţă la părinţi pentru a se căsători cu băiatul? Ce să facă totuşi pentru a rămâne în bune relaţii şi cu părinţii?

Cum verificăm relația de prietenie înainte de a ne căsători?

Omul se verifică. Cu sinceritate îl verificăm, dar bine că-l verificăm, pentru că n-avem voie să ne periclităm mântuirea în cazul în care nu poţi să duci crucea căsătoriei nereuşite. Este posibil să şi câştigi mântuirea tocmai ducând această cruce, dar nu trebuie să încercăm prea multe. 

Diferența de studii poate fi un impediment pentru căsătorie?

Se poate şi aşa, dar cu multă atenţie. Problema nu este la cel cu facultate terminată. Problema este pentru completarea celui fără ea, la care uneori apare un complex de inferioritate.

Pagini